CNN: Coreea de Sud a vrut sa treaca la saptamana de lucru de 69 de ore, dar a renuntat din cauza opozitiei Milenialilor si a generatiei Z

Saptamanile de lucru mai scurte pentru a stimula sanatatea mentala si productivitatea angajatilor ar putea sa prinda contur in intreaga lume, dar cel putin o tara a vrut sa se indrepte in directia opusa, scrie CNN.

Guvernul sud-coreean a fost nevoit sa regandeasca un plan care ar fi ridicat numarul orelor de lucru la 69 pe saptamana, fata de limita actuala de 52, dupa ce s-a lovit de o reactie negativa in randul lucratorilor din generatia Millennials si generatia Z.

Lucratorii din Coreea de Sud se confrunta deja cu unele dintre cele mai lungi zile de lucru din lume – ocupand locul al patrulea dupa Mexic, Costa Rica si Chile in 2021, potrivit OECD -, iar moartea prin suprasolicitare („gwarosa”) se crede ca ucide zeci de persoane in fiecare an.

Guvernul a sustinut planul de crestere a plafonului in urma presiunilor exercitate de grupurile de afaceri care voiau mai multa productivitate – pana cand, s-a lovit de opozitia vehementa a tinerei generatii si a sindicatelor.

Secretarul principal al presedintelui sud-coreean Yoon Suk Yeol a declarat ca guvernul va lua o noua „directie” dupa ce a ascultat opinia publica si a afirmat ca se angajeaza sa protejeze drepturile si interesele lucratorilor din generatia Millennial, generatia Z si a celor care nu sunt sindicalizati.

Majorarea plafonului a fost vazuta ca o modalitate de a acoperi deficitul de forta de munca cu care se confrunta tara din cauza scaderii ratei natalitatii, care este cea mai scazuta din lume, si a imbatranirii populatiei.

Dar aceasta masura a fost respinsa pe scara larga de criticii care au sustinut ca strangerea surubului nu ar face decat sa inrautateasca situatia.

Abia recent, in 2018, datorita cererii populare, tara a redus limita de la 68 de ore pe saptamana la cele 52 de ore actuale – o masura care, la vremea respectiva, a primit un sprijin covarsitor in Adunarea Nationala.

Legea actuala limiteaza saptamana de lucru la 40 de ore plus pana la 12 ore de ore suplimentare compensate – desi in realitate, spun criticii, multi lucratori se afla sub presiunea de a lucra mai mult.

„Propunerea nu are niciun sens… si este atat de departe de ceea ce isi doresc de fapt lucratorii”, a declarat Jung Junsik, 25 de ani, un student din capitala Seul, care a adaugat ca multi lucratori vor fi in continuare presati sa munceasca dincolo de maximul legal.

„Tatal meu munceste excesiv in fiecare saptamana si nu exista nicio granita intre munca si viata”, a spus el. „Din pacate, acest lucru este destul de comun. Inspectorii de munca nu pot supraveghea fiecare loc de munca 24/7.”

Potrivit OECD, sud-coreenii au lucrat in medie 1.915 ore in 2021, cu mult peste media OECD de 1.716 ore si media americana de 1.767 de ore.

Orele lungi – alaturi de nivelurile ridicate de educatie si de cresterea numarului de femei care intra pe piata fortei de munca – au fost recunoscute ca fiind cele care au alimentat cresterea economica remarcabila a tarii dupa Razboiul din Coreea din anii 1950, cand a trecut de la o economie saraca la una dintre cele mai bogate din lume.

Cu toate acestea, criticii spun ca reversul acestor ore lungi poate fi vazut clar in zecile de cazuri de „gwarosa” – „moarte prin suprasolicitare” – in care oamenii epuizati platesc cu viata prin atacuri de cordsau accidente de munca.

Haein Shim, o purtatoare de cuvant a grupului feminist Haeil, cu sediul la Seul, a declarat ca cresterea rapida si succesul economic al tarii au avut un cost, iar propunerea de prelungire a programului de lucru reflecta „reticenta guvernului de a recunoaste realitatile societatii sud-coreene”.

Ea a spus ca „izolarea si lipsa comunitatii care rezulta din orele lungi de munca si zilele de lucru intense” isi pun deja amprenta asupra multor lucratori, iar „orele de munca nebunesti vor exacerba si mai mult provocarile cu care se confrunta femeile coreene”.

In plus fata de cazurile de gwarosa, tara are, de asemenea, cea mai mare rata de sinucidere dintre tarile dezvoltate, potrivit datelor Oficiului National de Statistica, a subliniat ea.

„Este crucial ca guvernul (si companiile) sa abordeze problemele presante care afecteaza deja vietile”, a spus Shim. „Nevoia de un echilibru sanatos intre viata profesionala si cea privata nu poate fi trecuta cu vederea daca vrem sa asiguram bunastarea persoanelor”.

In 2017, anul dinaintea reducerii de catre guvern a plafonului orelor de munca, sute de persoane au murit din cauza suprasolicitarii, potrivit datelor guvernamentale. Chiar si atunci cand limita a fost redusa la 52 de ore, cazurile de „gwarosa” au continuat sa ocupe primele pagini ale ziarelor.