Comisia de la Venetia, despre anularea alegerilor din Romania: „Deciziile bine motivate si transparente in astfel de cazuri sunt cruciale. Astfel de decizii ar trebui sa indice in mod precis incalcarile si dovezile, iar acestea nu trebuie sa se bazeze doar pe informatii clasificate”
Comisia de la Venetia si-a prezentat, luni, punctul de vedere in legatura cu anularea alegerilor prezidentiale din Romania. Astfel, Comisia atrage atentia ca „anularea unei parti a alegerilor sau a alegerilor in ansamblu poate fi permisa numai in circumstante foarte exceptionale”.
Iata principalele constatari ale Comisiei de la Venetia:
Ca regula generala, alegatorii trebuie sa aiba incredere ca votul lor este final. Anularea unei parti a alegerilor sau a alegerilor in ansamblu poate fi permisa numai in circumstante foarte exceptionale (principiul ultima ratio). Pe de alta parte, Codul de bune practici in materie electorala impune un sistem eficient de recurs si prevede, in special, ca „organismul de recurs trebuie sa aiba autoritatea de a anula alegerile in cazul in care neregularitatile ar fi putut afecta rezultatul”.
Conform jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), procesul decizional privind contestarea rezultatelor alegerilor trebuie sa fie insotit de masuri adecvate si garantii adecvate si suficiente care sa asigure, in special, evitarea oricarui arbitrariu. Procedura trebuie sa fie echitabila si obiectiva si sa garanteze o decizie suficient de motivata; reclamantii trebuie sa aiba posibilitatea de a-si exprima punctul de vedere si de a prezenta orice argumente pe care le considera relevante pentru apararea intereselor lor; deciziile trebuie luate in termene rezonabile. In opinia Comisia de la Venetia, aceste cerinte procedurale se aplica, in principiu, si deciziilor din oficiu care conduc la anularea rezultatului alegerilor.
Criteriul central pentru anularea alegerilor, recunoscut de standardele internationale si in primul rand de Codul de bune practici in materie electorala, este intrebarea daca neregulile ar fi putut afecta rezultatul votului. In conformitate cu CEDO, neregulile din procesul electoral procesul electoral interfereaza cu libera exprimare a opiniei poporului numai daca neregulile conduc la un prejudiciu real asupra rezultatului alegerilor. Consecintele invalidarii rezultatelor alegerilor trebuie sa fie mai putin daunatoare decat acceptarea rezultatelor alegerilor in ciuda deficientelor. In opinia Comisiei de la Venetia, decizia de invalidare a alegerilor trebuie sa se bazeze pe nereguli atat de semnificative incat sa fi putut influenta rezultatul alegerilor.
Desi anularea rezultatelor alegerilor trebuie, in principiu, sa fie intemeiata pe incalcarea legii, trebuie avut in vedere faptul ca instantele constitutionale pot avea competenta de a evalua constitutionalitatea legislatiei electorale si sa invalideze alegerile daca au constatat ca legislatia nu garanteaza dreptul la alegeri libere, inclusiv in cazurile in care legea nu reuseste sa reglementeaza aspecte importante ale campaniei electorale si elementele principale ale alegerilor.
Importanta tot mai mare a campaniilor online – inclusiv prin utilizarea Inteligentei Artificiale, care are potentialul de a amplifica efectul dezinformarii si manipularii opiniei publice – ridica noi provocari in legatura cu: 1) propaganda electorala, dezinformarea si continutul mesajelor de campanie; si 2) regulile privind finantarea campaniilor si transparenta, inclusiv restrictiile privind contributiile din surse anonime si straine, precum si privind utilizarea abuziva a resurselor administrative.
In ceea ce priveste propaganda electorala, indiferent de forma si mediu, declaratiile politice in contextul campaniilor sunt, de obicei, declaratii de valoare sau judecati care se incadreaza in libertatea de exprimare a candidatului, cu exceptia cazurilor in care acestea depasesc limitele permise, de exemplu, sub forma discursului de ura impotriva oponentilor politici. In mod ideal, statele ar trebui sa reglementeze consecintele tulburarilor informationale, atacurilor cibernetice si altor amenintari digitale la adresa integritatii electorale.
In al doilea rand, desi campaniile online bazate pe platformele de social media pot fi noi ca forma si impact, in opinia Comisiei de la Venetia, utilizarea lor ar trebui sa ramana supusa regulilor generale privind finantarea campaniilor si transparenta. Rolul judecatorului care examineaza chestiuni electorale este de a decide daca campania online a unui candidat – si sprijinirea campaniei de catre terti, fie online, fie offline – a incalcat aceste reguli, precum si, in legatura cu consecintele unei astfel de incalcari, daca incalcarea este suficient de semnificativa incat sa fi influentat rezultatul alegerilor.
Dovedirea incalcarilor legii prin campanii online si pe social media este deosebit de dificila. Deciziile bine motivate si transparente in astfel de cazuri sunt cruciale. In opinia Comisiei de la Venetia, astfel de decizii ar trebui sa indice in mod precis incalcarile si dovezile, iar acestea nu trebuie sa se bazeze doar pe informatii clasificate (care pot fi folosite doar ca informatii contextuale), deoarece acest lucru nu ar garanta transparenta si verificabilitatea necesara.
Comisia de la Venetia formuleaza urmatoarele recomandari cheie:
A. Deciziile de anulare a rezultatelor alegerilor ar trebui sa fie luate de cel mai inalt organ electoral, iar astfel de decizii ar trebui sa fie supuse controlului celui mai inalt organ judiciar, curtii constitutionale sau unui tribunal electoral specializat, atunci cand un astfel de organ judiciar exista;
B. Puterea curtilor constitutionale de a anula alegerile din oficiu – daca exista – ar trebui sa fie limitata la circumstante exceptionale si sa fie reglementata in mod clar;
C. Anularea unei parti a alegerilor sau a alegerilor in intregime poate fi permisa doar in circumstante foarte exceptionale, ca ultima solutie si cu conditia ca neregulile din procesul electoral sa fi putut afecta rezultatul votului;
D. Procesul decizional privind rezultatele alegerilor trebuie sa fie insotit de garantii adecvate si suficiente, asigurand, in special, o procedura corecta si obiectiva, precum si o decizie suficient de motivata, bazata pe fapte clar stabilite care dovedesc nereguli atat de semnificative incat sa fi influentat rezultatul alegerilor; partile afectate trebuie sa aiba posibilitatea de a-si prezenta punctele de vedere si dovezile, iar discretia judecatorului care examineaza chestiunile electorale trebuie sa fie ghidata si limitata de conditiile prevazute de lege; deciziile trebuie luate in termene rezonabile;
E. Ar trebui sa fie posibila contestarea rezultatelor alegerilor pe baza incalcarilor drepturilor, libertatilor si intereselor electorale de catre stat, actorii publici si privati ai procesului electoral, precum si a influentei mass-media, si in special a social media, inclusiv a celor sponsorizate si finantate din strainatate ;
F. Statele ar trebui sa reglementeze consecintele tulburarilor informationale, atacurilor cibernetice si altor amenintari digitale la adresa integritatii electorale; candidatilor si partidelor trebuie sa li se acorde un acces echitabil si corect la media online, iar reglementarile ar trebui sa asigure ca sistemele de inteligenta artificiala ale intermediarilor de internet nu favorizeaza anumite partide sau candidati in defavoarea altora;
G. Regulile generale privind finantarea campaniilor si transparenta ar trebui aplicate campaniilor online care utilizeaza platforme de social media; statele ar trebui, de asemenea, sa reglementeze faptul ca publicitatea electorala online trebuie sa fie identificata ca atare si sa fie transparenta, iar platformele de social media sa fie obligate sa dezvaluie date despre publicitatea politica si despre sponsorii acesteia.
