Comisia Europeana, reactie dura la golaniile PSD-ALDE-UDMR de azi. Putin probabil ca modificarile la codurile penale sa intre in vigoare

politica

Comisia Europeana a anuntat, joi seara, ca „suntem constienti de votul pe modificarile Codurilor penale care a avut loc astazi in Parlamentul Romaniei”.

„Suntem constienti de votul pe modificarile Codurilor penale care a avut loc astazi in Parlamentul Romaniei. Vom studia cu atentie masurile adoptate inainte de a lua o decizie asupra pasilor de urmat. Intelegem ca modificarile nu au fost promulgate si nu au intrat in vigoare”, a precizat un purtator de cuvant al Comisiei Europene pentru Digi24.

„Va aduc aminte ca CE a fost foarte clara in ceea ce priveste pozitia sa in privinta situatiei statului de drept din Romania. Romania trebuie sa revina pe drumul reformelor. Daca acest lucru nu se va intampla, Comisia va trebui sa reactioneze rapid si sa foloseasca mijloacele pe care le are la dispozitie”, a mai spus purtatorul de cuvant.

Asociatia Miscarea pentru Apararea Statutului Procurorilor si Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania a emis, miercuri, un comunicat de presa in care critica dur modificarile votate, miercuri in Parlament de catre Coalitia PSD-ALDE-UDMR de modificare a codurilor penale.

Fata de adoptarea in procedura parlamentara a modificarilor legislatiei penale, Asociatia Miscarea pentru Apararea Statutului Procurorilor si Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania fac urmatoarele precizari:

Arhitectura codului penal nu este data doar de calificarea unor dispozitii ca fiind constitutionale, constitutionalitatea normelor fiind necesara dar nu suficienta. Faptul ca un text de lege propus de puterea legislativa nu incalca dispozitiile constitutionale nu inseamna automat ca acesta este oportun, ca vizeaza protejarea intereselor societatii sau ca se inscrie intr-o politica penala coerenta si echitabila.

Din analiza modificarilor Codului penal, votate in data de 24.04.2019, constatam ca in mare parte acestea nu au nicio legatura cu deciziile pronuntate de Curtea Constitutionala fiind insa o schimbare drastica si nejustificata a modului in care legiuitorul intelege sa creioneze politica penala a statului, cu un accent pronuntat spre evitarea tragerii la raspundere penala a persoanelor care au savarsit infractiuni si cu o lipsa totala de interes in ceea ce priveste interesul general si situatia victimelor.

Pentru o corecta informare a societatii subliniem ca nicio decizie a Curtii Constitutionale si nicio modificare obiectiva in ceea ce priveste sistemul de drept penal sau fenomenul infractional la nivel national nu justifica adoptarea unor modificari care duc la atenuarea sau eliminarea raspunderii penale, precum:

– Diminuarea sporurilor de pedeapsa si a regulilor de aplicare a acestora in cazul concursului de infractiuni (art 39 alin. (1) lit. c) C. pen., art 39 alin. (2) C. pen.)
– Abrogarea unor infractiuni precum neglijenta in serviciu (art. 298 C. pen.), forma agravanta de la abuzul in serviciu (art 132 din Legea nr. 78/2000) sau unele forme ale infractiunii de nerespectarea regimului armelor si munitiilor (art. 342 alin. (6) C. pen.)
– Diminuarea termenelor de prescriptie generala pentru majoritatea infractiunilor si diminuarea termenului la care se implineste prescriptia speciala (art. 154 alin. (1) lit. b si c C. pen., art 155 C. pen. )
– Eliminarea posibilitatii aplicarii amenzii pe langa pedeapsa inchisorii cand prin infractiunea savarsita s-a urmarit obtinerea unui folos material (art 61 alin. (5) C. pen., art 62 C. pen.)
– Limitarea infractiunilor in care acoperirea prejudiciului nu constituie circumstanta atenuanta (art 75 alin. (1) lit. d) C. pen.)
– Introducerea cu titlu de circumstanta atenuanta a unui comportament firesc pentru orice cetatean, respectiv conduita buna inainte de comiterea infractiunii (art 75 alin. (2) C. pen.)
– Diminuarea fractiilor de pedeapsa ce trebuie executate pentru dispunerea liberarii conditionate (art. 100 alin. (1) C. pen.)

Observam, totodata, cu ingrijorare, incoerenta din cuprinsul aceluiasi act normativ, in mod vizibil directionata spre usurarea situatiei inculpatilor cercetati pentru anumite infractiuni de serviciu, respectiv pentru savarsirea infractiunii de abuz in serviciu. Astfel, in doua articole succesive, art 308 C. pen. si art. 309 C. pen., atunci cand este vorba de circumstante atenuante legiuitorul include infractiunea de abuz in serviciu iar cand este vorba de circumstante agravante o elimina punctual dintre toate infractiunile de serviciu carora li se aplica agravanta. Intelegem din aceste dispozitii ca in prezent, in viziunea legiuitorului national, este de o gravitate deosebita fraudarea unei societati comerciale

In plus, acelasi legiuitor decide abrogarea formei mai grave a abuzului in serviciu, prevazuta de art 132 din Legea nr. 78/2000, fara nicio motivare si fara ca acest lucru sa fie cerut sau precizat in vreo decizie a Curtii Constitutionale. Ce este greu de trecut cu vederea este insa faptul ca justificand public modificarile codului penal prin punerea in acord cu deciziile Curtii Constitutionale, singurul lucru pe care legiuitorul nu l-a facut in acest act normativ a fost tocmai punerea in acord a dispozitiilor art 297 C. pen. cu decizia Curtii Constitutionale.

Atragem atentia ca modificarile in ceea ce priveste prescriptia raspunderii penale constituie o modalitate mascata de impunitate in special pentru infractiunile de serviciu, pentru infractionalitate economico-financiara si pentru faptele care prezinta un element de extraneitate si in cazul carora cooperarea internationala presupune o perioada lunga de timp.

Avand in vedere ca puterea legislativa si puterea executiva nu iau nicio masura privind dimensionarea si cresterea capacitatii logistice a sistemului judiciar, desi tehnologizarea, informatizarea si dimensionarea schemelor de personal sunt atributul lor exclusiv singurul efect pe care aceste dispozitii il vor avea va fi imposibilitatea solutionarii cauzelor complexe aflate fie in urmarire penala fie in faza de judecata la acest moment.

Mai mult despre: ,


Comentarii: