Comuna Romaniei si Republicii Moldova, camasa cu altita a fost inscrisa pe lista patrimoniului cultural imaterial al umanitatii chiar de 1 Decembrie

Arta camasii cu altita, element de identitate culturala pe ambele maluri ale Prutului, a fost inclusa in lista patrimoniului cultural imaterial al umanitatii, anunta UNESCO joi pe site-ul sau.

Decizia a fost luata in cadrul celei de-a 17-a sesiuni a Comitetului interguvernamental pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, care se desfasoara in perioada 28 noiembrie – 3 decembrie 2022 la Rabat, Maroc.

Bluzele traditionale cu altita sunt realizate in intregime manual, iar incercarile recente de a mecaniza anumite etape si de a simplifica ornamentele si tehnicile constituie abateri de la traditie.

Mestesugul este exclusiv feminin si se transmite, in general, in cadrul familiilor, desi unele organizatii, muzee si scoli organizeaza tabere si cursuri.

In prezent, interesul pentru crearea acestor bluze este in continua crestere, aceasta practica fiind considerata un mijloc de relaxare si de afirmare a identitatii nationale si de mentinere a legaturilor vizibile cu trecutul, conchide UNESCO.

Presedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a remarcat ca decizia UNESCO privind acest dosar comun al Republicii Moldova si Romaniei provoaca o bucurie si mai mare prin faptul ca vine pe 1 decembrie, o zi speciala pentru romanii de pretutindeni.

„Felicit echipele de la Chisinau si Bucuresti, care au promovat consecvent camasa cu altita la UNESCO. Le multumesc mesteritelor care, prin munca si daruire, au pastrat aceasta arta, au facut-o sa renasca si sa fie cunoscuta lumii. Intru dainuirea unui simbol stravechi, care spune povestea neamului nostru, invesnicit pe camasile traditionale romanesti de bunicile si mamele noastre, si transmisa noilor generatii”, a scris Maia Sandu pe Facebook.

De asemenea, pe aceeasi lista a fost inscrisa si traditia de crestere a cailor de rasa lipitana din cele 7 tari (Austria, Bosnia si Hertegovina, Croatia, Italia, Romania, Slovacia, Slovenia si Ungaria), in care acest patrimoniu este pastrat activ si neintrerupt.

In Romania sunt doua mari herghelii cu cai de rasa lipitana: Herghelia Sambata de Jos, comuna Voila (judetul Brasov), si Herghelia Beclean (judetul Bistrita Nasaud). Ambele sunt administrate de Regia Nationala a Padurilor „Romsilva” – Directia de Crestere, Exploatare si Ameliorare a Cabalinelor R.A. (Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor)

Rasa lipitana, in varianta sa moderna, a fost creata in anul 1580, in localitatea Lipizza din sudul Imperiului Habsburgic (astazi, Lipica din Slovenia). Pe teritoriul Romaniei, aceasta rasa isi are inceputurile inca din secolul al XVIII-lea, odata cu extinderea acestei rase prin sistemul hergheliilor si depozitelor militare de armasari ale Imperiului Habsburgic.

Traditia romaneasca a cresterii acestor cai a aparut in anul 1874, datorita mutarii efectivului hergheliei imperiale de la Mezohegyes (astazi pe teritoriul Ungariei) pe un domeniu de stat al imperiului aflat la Sambata de Jos, pe Valea Oltului.

Pe data de 8 octombrie 1920, Statul roman infiinteaza Herghelia de Stat Sambata de Jos, folosind in acest scop mai cu seama cai de la crescatorii din satele Tarii Fagarasului, aflate in vecinatatea hergheliei.

Astazi, la Herghelia Sambata de Jos sunt crescute 7 din cele 8 linii ale rasei, ceea ce face din aceasta una dintre cele mai importante herghelii de cai lipitani din lume.