Concluzii dureroase dupa 5 ani. Ce s-a intamplat cu sutele de mii de refugiati primiti de Germania. Somaj si criminalitate ridicata in randul migrantilor

externe

Deutsche Welle a publicat o ampla analiza a modului in care Germania a reusit sa gestioneze primirea a peste un milion de refugiati, incepand cu anul 2015. Concluziile nu sunt imbucuratoare.

In urma cu cinci ani, cancelara germana Angela Merkel rostea celebra propozitie „Vom reusi!”. In 2015 au venit in Germania sute de mii de migranti in doar cateva luni. O retrospectiva si un bilant.

Nicio expresie rostita de Angela Merkel in toti anii in care a fost cancelara a Germaniei nu a marcat mai puternic mandatele ei decat celebra „Vom reusi”. Propozitia ar fi trebuit sa fie un factor motivator intru realizarea unei sarcini majore autoimpuse. In decurs de doar cateva saptamani, zeci de mii de migranti au intrat in Republica Federala venind mai ales pe ruta balcanica. Multi dintre ei fusesera anterior blocati in Ungaria. Majoritatea veneau din Siria, altii din nordul Africii, Irak, Afganistan. Merkel i-a lasat sa intre in Germania, chiar daca pentru ei erau responsabile alte tari membre ale UE, conform legislatiei comunitare; urma abia mai tarziu sa fie verificat dreptul la azil al acestor oameni.

La final, a fost vorba de aproape un milion de persoane care au cerut azil in Germania in 2015. Ministrul de Interne de atunci, Thomas de Maiziere, a admis la ARD in aceasta luna ca „au existat atunci momente in care controlul a fost pierdut”. Succesorul sau, fostul premier de land conservator din Bavaria, Horst Seehofer (CSU), a numit chiar situatia din 2015 drept „domnia faradelegii”.

In retrospectiva, concurenta politica vede lucrurile foarte diferit. Politiciana ecologista Irene Mihalic declara: „A fost corect faptul ca sefa guvernului nu a inchis atunci granitele. Alternativa ar fi fost un haos in inima Europei, cu un potential de conflict demn de luat in seama.” Politicianul social-democrat Lars Castellucci isi limiteaza aprobarea pentru decizia din 2015: „A fost gresit faptul ca partenerii nostri europeni nu au fost inclusi corespunzator in acel proces, lucru care ne provoaca probleme enorme si in ziua de azi.”

Gottfried Curio de la partidul populist de dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) este de cu totul alta parere: „Ar fi fost realist si responsabil sa se respecte dreptul si legileā€¦Daca migrantii ar fi fost respinsi de la bun inceput, nu ar fi continuat sa vina tot mai multi, si mai putini s-ar fi inecat prin urmare in Marea Mediterana.”

Merkel i-a emotionat pe multi cu propozitia ei „Vom reusi”. In strainatate, multa lume a laudat-o. „New York Times” scria la 5 septembrie 2015 ca Germania ar fi intins refugiatilor „o mana deschisa”.

Televiziunea Al-Jazeera relata ca „Germania si-a deschis usile si granitele pentru toti cei nevoiti sa se refugieze si sa caute un loc unde sa fie in siguranta”.

Dar scepticii s-au temut de la bun inceput ca Germania exagereaza. Altii s-au intrebat ce este de „reusit” mai exact si daca Republica Federala ar trebui sa se simta responsabila pentru atatia oameni din culturi diferite. Probabil ca nicio alta propozitie rostita de Merkel nu a divizat mai tare natiunea germana decat „Vom reusi”.

Social-democratul Castellucci, al carui partid era si atunci partener junior de coalitie al doamnei Merkel, crede ca sefa guvernului ar fi trebuit sa precizeze atunci anumite lucruri: „Ea ar fi trebuit neaparat sa spuna cum anume vom reusi si cine are ce de facut. Ar fi trebuit sa aiba loc atunci dezbateri publice pe aceasta tema. S-ar fi evitat probabil disputa atat de incinsa intre cei pro si cei contra deciziei si am fi luat probabil si populistilor apa de la moara.”

Ospitalitatea germana promovata de Merkel s-a sfarsit cel tarziu in noaptea de Revelion 2015/16, cand numeroase femei au fost agresate de migranti la gara principala si la Domul din Koln. Deja inainte avusesera loc mai multe atacuri xenofobe asupra unor centre de refugiati. Politic, a profitat de nemultumirile fata de politica lui Merkel privind refugiatii partidul anti-azil AfD. Formatiunea a obtinut castiguri serioase la numeroase alegeri si a devenit la alegerile generale din 2017 cel mai puternic partid de opozitie.

Merkel a ramas mereu convinsa de decizia ei din 2015, dar a spus in decembrie 2016 la congresul CDU ca o situatie precum cea din vara lui 2015 „nu poate, nu trebuie si nu are voie sa se repete”. Legislatia privind azilul a fost ulterior inasprita. Numarul solicitantilor de azil a scazut insa constant din 2016, mai ales pentru ca tarile de pe ruta balcanica au impiedicat accesul migrantilor.

Cum arata azi integrarea migrantilor de atunci? In ceea ce priveste gasirea unui loc de munca, migrantii sunt mult sub media populatiei germane. Doar jumatate din oamenii sositi din 2013 in Germania ar avea un job, potrivit unui studiu din 2020 al Institutului pentru piata muncii si cercetare profesionala. Iar trendul in general pozitiv este lovit acum partial de pandemia de coronavirus, pentru ca numerosi refugiati care lucreaza sunt acum concediati, se afirma in studiu.

In ceea ce priveste criminalitatea, un alt indicator pentru integrare, reiese din raportul „Situatia criminalitatii in contextul imigratiei” (realizat de Oficiul federal de criminalistica) ca migrantii comit mai multe delicte grave de genul crima, lovituri cauzatoare de moarte, violente corporale grave sau viol. O explicatie ar fi insa ca in randul acestora s-ar afla mai multi barbati tineri, care comit mai des astfel de infractiuni. Problematic ramane si faptul ca statul german nu reuseste adesea sa-i expulzeze pe cei ale caror cereri de azil au fost respinse.

Politicianul conservator Patrick Sensburg (CDU) crede ca trebuie operata o demarcatie clara: „Protectia pentru refugiati este in opinia mea de inteles drept ‘protectie pentru o anumita perioada limitata’. Cine vrea sa vina sa traiasca si sa munceasca aici pe termen lung, are la dispozitie alte cai, daca are calificarile prefesionale necesare si daca respecta valorile noastre.”

Societatea germana ramane adanc divizata in chestiunea migratiei. Cam 60% din cetateni cred ca tara este capabila sa se descurce cu refugiatii, 40% sunt convinsi ca nu va reusi acest lucru.

Politologul Herfried Munkler crede ca anul 2015 ar fi „scos la iveala linia de separare din societatea germana” si ar fi radicalizat politica: „Atractia centrului politic cu care eram obisnuiti si-a gasit atunci sfarsitul.”

A reusit societatea germana la cinci ani de la fraza celebra rostita de Merkel? Fostul ministru de Interne de Maiziere spune azi: „Am reusit multe”. Colegul sau de partid Patrick Sensburg crede ca Germania ar fi „reusit sa rezolve in mare criza refugiatilor din 2015”.

Ecologista Irene Mihalic conchide: „Integrarea nu se face de azi pe maine, ne vom ocupa de ea inca mult timp pe toate nivelurile. Sunt insa convinsa ca migratia reprezinta o mare sansa pentru Germania, mai ales cu privire la piata muncii si la evolutia demografica.”

Studiile Institutului German pentru Cercetare Economica (DIW) vad lucrurile in aceeasi lumina. Germania s-ar afla pe drumul bun al reusitei, dar DIW crede ca vor exista inca destule dificultati cu care se vor confrunta atat migrantii, cat si societatea care i-a primit.

Mai mult despre: ,

Comentarii: