Conflict major in CCR, Daniel Morar a iesit trantind usa. Majoritatea judecatorilor rosii impune o noua decizie impotriva Guvernului Orban

politica

Curtea Constitutionala a Romaniei urmeaza sa se pronunte, marti, pe sesizarea Cabinetului Orban privind existenta unui conflict juridic intre Guvern si Parlament ca urmare a depunerii unei motiuni de cenzura in sesiune extraordinara. Luni, inre judecatorii CCR a izbunit un conflict puternic, Daniel Morar parasind definitiv sedinta dupa ce a trantit usa.

Majorotatea judecatorilor CCR intentioneaza sa respinga sesizarea Guvernului. O decizie ar fi trebuit luata luni, dar judecatorul Daniel Morar a parasit sala de sedinte pe fondul unor dispute verbale cu alti judecatori, anunta G4Media citand surse din CCR.

Potrivit surselor citate, luni, in prima zi de dezbateri, s-a conturat opinia majoritara ca sesizarea guvernului sa fie respinsa, problema punandu-se daca judecatorii sa intre pe fondul problemei sau sa o respinga ca inadmisibila. Mai multi judecatori au insistat pentru a se intra pe fondul problemei si sa respinga ambele capete de cerere formulate de Guvernul Orban.

Pe de o parte, au explicat sursele citate, sa se constate ca nu exista conflict intre guvern si parlament pe motiv ca motiunea de cenzura a fost depusa in sesiune extraordinara.

”In Constitutie nu se face distinctia intre sesiune extraordinara si sesiune ordinara, legiuitorul constituant nu exclude posibilitatea de a depune o motiune de cenzura intr-o sesiune sau in alta”, au explicat sursele citate una dintre opiniile exprimate in cadrul dezbaterilor.

Pe de alta parte, potrivit aceleiasi opinii majoritate, nu exista conflict intre parlament si guvern nici din pricina faptului ca votul privind motiunea de cenzura nu se poate da in alta sesiune decat cea in care a fost depusa.

”Votul se considera un act procedural. Important este momentul in care parlamentul a fost investit cu motiunea, nu momentul in care se va da votul”, au explicat sursele citate si aceasta opinie.

Potrivit participantilor la dezbaterile de luni, opiniei majoritare de respingere a sesizarii guvernului i s-ar fi raliat sapte din cei noua judecatori ai Curtii. Doar judecatoarele Livia Stanciu si Simina Tanasescu, ambele numite la CCR de presedintele Iohannis, s-ar fi exprimat impotriva.

Sursele citate au mai explicat ca o decizie nu a putut fi luata luni deoarece judecatorul Daniel Morar a parasit sedinta, trantind usa, pe fondul unor dispute verbale cu judecatorii care au adus contraargumente ideilor sale.

”A plecat din sala la ora 15:00 si la 17:00 noi inca il asteptam, sperand ca e doar la toaleta”, au mai spus sursele citate.

La dezbateri, reprezentantul Guvernului, Olivia Diana Morar, secretar de stat in Ministerul Justitiei, a sustinut ca Parlamentul a urmarit sa „abuzeze” de instrumentele constitutionale „in scopul satisfacerii unor obiective politice”.

„Va rugam sa constatati ca prezentul conflict juridic de natura constitutionala se fundamenteaza pe incalcarea mai multor principii constitutionale, dezvoltate in mod expres sau implicit la nivelul Legii fundamentale, respectiv principiul echilibrului puterilor in stat, cel al colaborarii si cooperarii loiale intre autoritati si cel al stabilitatii juridice. (…) Apreciem ca, raportat la conduita Parlamentului, acesta, sub apanajul unei interpretari juridice voit eronate a prevederilor constitutionale, asadar sub aparenta constitutionalitatii, a urmarit sa abuzeze de remediile si instrumentele constitutionale in scopul satisfacerii unor obiective politice”, a spus Olivia Morar.

In opinia ei, s-a deschis calea unui amestec „abuziv” in treburile Executivului.

„Astfel, principiul echilibrului puterilor in stat a fost incalcat prin aceea ca Parlamentul a urmarit eludarea unei interdictii constitutionale care limiteaza controlul asupra Guvernului, deschizand astfel calea nu doar a unui amestec abuziv in treburile Executivului, dar mai mult decat atat a unei potentiale intentii de transformare a acesteia intr-o entitate subordonata Parlamentului, ceea ce contravine in mod vadit echivalentei si egalitatii celor doua autoritati publice in fata Constitutiei”, a precizat reprezentantul Guvernului.

Cristian Ionescu, reprezentantul Senatului, a spus ca opozitia are tot dreptul sa initieze oricand o motiune de cenzura impotriva Guvernului.

„Prim-ministrul nu se refera in realitate la institutia Parlamentului ca parte a unui pretins conflict juridic de natura constitutionala, ci la demersul procedural si legitim al unui numar consistent de deputati si senatori care au initiat impotriva Guvernului pe care il conduce o motiune de cenzura ca forma cea mai grava a controlului parlamentar. Opozitia este indreptatita de Constitutie sa initieze oricand, subliniez – oricand -, fie intr-o sesiune parlamentara ordinara, fie intr-o sesiune extraordinara o astfel de modalitate de control parlamentar”, a subliniat Cristian Ionescu.

La randul sau, reprezentantul Camerei Deputatilor, Florin Iordache, a spus ca in Constitutie nu a gasit specificat un moment exact in care poate fi retrasa increderea Guvernului.

”In Constitutie se precizeaza foarte clar la articolul 113 alineatul 1 faptul ca plenul reunit al Camerelor este cel care retrage increderea Guvernului, fara a preciza o data cand. Atata timp cat Guvernul poate fi investit in sesiuni extraordinare sau in sesiuni ordinare, la fel increderea. In Constitutie nu am gasit un paragraf care sa precizeze daca retragerea increderii Guvernului poate fi decat la un anumit moment”, a aratat el.

Acesta a adaugat ca zilnic Parlamentul ar putea introduce o motiune de cenzura, daca ar fi constitutional, in urma comportamentului pe care il are Executivul.

Executivul, prin premierul Ludovic Orban, a solicitat Curtii Constitutionale sa constate daca exista o situatie conflictuala intre Guvern, pe de o parte, si Parlament, pe de alta parte, „generata de depunerea unei motiuni de cenzura in perioada dintre cele doua sesiuni parlamentare ordinare, cu consecinta convocarii unei sesiuni extraordinare exclusiv numai pentru prezentarea motiunii fara dezbaterea si votarea acesteia”.

Potrivit textului sesizarii, situatia conflictuala este derivata „din incalcarea dispozitiilor art. 113 alin. (4) coroborat cu art. 66 alin. (1) din Constitutie”.

„Conflictul juridic de natura constitutionala exista intre Guvernul Romaniei si Parlament si deriva direct din Constitutie (art. 113 alin. (4) coroborat cu art. 66 alin. (1)), in sensul in care blocarea procedurii motiunii de cenzura la etapa prezentarii acesteia fara parcurgerea celorlalte etape procedurale in aceeasi sesiune parlamentara mentine Guvernul Romaniei, parte a puterii executive, intr-o situatie incerta, fapt declarat contrar Constitutiei, prin decizii anterioare ale Curtii Constitutionale (Decizia nr. 1525/2010), deoarece afecteaza principiul stabilitatii activitatii Guvernului, dedus din dispozitiile art. 102 alin. (1) si art. 113 din Constitutia Romaniei”, se arata in sesizare.

Conform acesteia, „existenta conflictului juridic de natura constitutionala este generata de depunerea motiunii de cenzura in perioada dintre sesiunile ordinare ale Parlamentului, cat si de convocarea unei sesiuni extraordinare avand ca obiect numai prezentarea motiunii de cenzura”.

Guvernul sustine, totodata, ca motiunea de cenzura initiata la data de 17 august de un numar de 205 deputati si senatori, cu titlul „Guvernul PNL – De la Pandemie la pande-mita generalizata”, avand continutul prezentat in sesiunea extraordinara din data de 20 august, „nu poate fi dezbatuta si votata in alta sesiune ordinara sau extraordinara decat cu incalcarea dispozitiilor art. 113 alin. (4) din Constitutia Romaniei, deoarece Guvernul ar fi supus unei duble sanctiuni in temeiul aceluiasi act politic epuizat (motiunea de cenzura inregistrata in data de 17 august 2020) prin nediscutarea si votarea acestuia in cadrul sesiunii parlamentare in care a fost depus”.

De asemenea, conform sesizarii, cele doua Camere ale Parlamentului trebuiau sa fie convocate in sesiune extraordinara comuna „la momentul initierii motiunii de cenzura”.

Un alt argument adus de Guvern in favoarea existentei unui conflict constitutional este cel privind „incalcarea principiului stabilitatii activitatii Guvernului”.

Cabinetul Orban cere CCR sa constate „existenta unui conflict de natura constitutionala intre Guvern si Parlament generat de incalcarea dispozitiilor art. 113 alin. (4) coroborat cu dispozitiile art. 66 alin. (1) din Constitutie, urmare a depunerii motiunii de cenzura in perioada dintre incheierea primei sesiuni ordinare si inceputul celei de a doua sesiuni ordinare a Camerei Deputatilor si Senatului”.

Mai mult despre:

Comentarii: