Conform informațiilor furnizate de serviciile de informații americane, China profită de conflictul din Iran pentru a-și maximiza avantajul strategic față de SUA

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Contextul raportului confidențial

Raportul, elaborat de Direcția de Informații a Statului Major General, utilizează ceea ce se numește cadrul „DIME”, o referire la cele patru instrumente cheie ale puterii de stat, pentru a evalua reacția Chinei la conflictul din Iran: diplomatic, informațional, militar și economic. Oficialii au vorbit despre această descoperire, care nu fusese făcută publică până acum, cu condiția să rămână anonimi, pentru a putea discuta chestiuni legate de serviciile de informații americane.

Potrivit oficialilor, raportul a fost întocmit săptămâna aceasta pentru șeful Statului Major Interarme, generalul Dan Caine, și a stârnit îngrijorare în cadrul Pentagonului cu privire la costurile geopolitice ale confruntării dintre Washington și Teheran, în contextul în care președintele american Donald Trump se angajează în discuții de mare importanță cu președintele chinez Xi Jinping la Beijing.

CTP, atac dur la adresa lui Matei Păun: „Vă miră faptul că putinistul ăsta fervent îl îndeamnă pe Nicușor Dan să se apropie de PSD? Este firesc!”

Zelenski nu a dat „avizul”: Concertul de Ziua Rusiei din Piața Roșie, anulat pentru prima dată în 23 de ani

Raportul, elaborat de Direcția de Informații a Statului Major General, utilizează ceea ce se numește cadrul „DIME”, o referire la cele patru instrumente cheie ale puterii de stat, pentru a evalua reacția Chinei la conflictul din Iran: diplomatic, informațional, militar și economic. Oficialii au vorbit despre această descoperire, care nu fusese făcută publică până acum, cu condiția să rămână anonimi, pentru a putea discuta chestiuni legate de serviciile de informații americane.

China și exploatarea conflictului

Conform raportului, de când Statele Unite și Israelul au declanșat războiul împotriva Iranului pe 28 februarie, China a vândut arme aliaților SUA din Golful Persic, care se luptau să-și apere bazele militare și infrastructura petrolieră de atacurile cu rachete și drone ale Teheranului.

De asemenea, Beijingul a venit în ajutorul țărilor din întreaga lume care se confruntă cu dificultăți în satisfacerea nevoilor energetice, după ce atacurile lansate de SUA și Israel au determinat Iranul să închidă Strâmtoarea Ormuz, un coridor prin care se transportă o cincime din rezervele mondiale de petrol și gaze.

Raportul subliniază că războiul a epuizat, de asemenea, rezervele uriașe de muniție ale Statelor Unite, care ar fi esențiale într-o eventuală confruntare cu China privind soarta Taiwanului. Conflictul cu Iranul, care a dus la avarierea sau distrugerea echipamentelor și a instalațiilor militare americane în întreg Orientul Mijlociu, i-a permis Beijingului să observe modul în care Statele Unite duc războaiele și să învețe cum să-și planifice propriile operațiuni viitoare.

Raportul evidențiază faptul că Beijingul a integrat criticile populare la adresa războiului în mesajele sale publice, calificând conflictul drept „ilegal”. China încearcă de multă vreme să submineze imaginea Statelor Unite ca garant responsabil al ordinii internaționale bazate pe norme și consideră conflictul din Iran drept un exemplu reprezentativ al atitudinii disprețuitoare a Washingtonului față de ostilitățile militare.

Reacții și implicații

Întrebat despre această constatare, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, a declarat: „Afirmațiile potrivit cărora echilibrul global al puterii s-ar fi înclinat în favoarea oricărei alte națiuni în afară de Statele Unite ale Americii sunt fundamental false”.

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Olivia Wales, a declarat că Statele Unite „au decimat capacitățile militare ale regimului iranian în doar 38 de zile și acum sufocă ceea ce a mai rămas din economia lor prin unul dintre cele mai reușite blocaje navale din istorie”. „Armata Statelor Unite este cea mai puternică forță de luptă de pe glob, cu o putere de neegalat, pe care întreaga lume o poate admira”, a adăugat ea.

Ambasada Chinei la Washington nu a răspuns la solicitarea de a face un comentariu. Experții au afirmat că această constatare oferă noi perspective asupra reacției Chinei la război, cum ar fi furnizarea de arme aliaților Statelor Unite, consolidând totodată consensul tot mai larg potrivit căruia conflictul înclină balanța puterii în favoarea Beijingului. „Per ansamblu, războiul din Iran îmbunătățește considerabil poziția geopolitică a Chinei”, a declarat Jacob Stokes, cercetător principal la Centrul pentru o Nouă Securitate Americană.

Momentul publicării raportului este deosebit de delicat, având în vedere că Trump începe o serie de întâlniri de câteva zile la Beijing, menite să restabilească echilibrul în relația dintre cele mai mari două economii ale lumii. Summitul, care a fost amânat în martie din cauza conflictului cu Iranul, are loc într-un moment în care emisarii lui Trump se străduiesc să găsească o soluție care să permită redeschiderea strâmtorii și să răspundă preocupărilor Statelor Unite cu privire la programul nuclear al Iranului.

Implicații globale și evoluții recente

Popularitatea lui Trump, atât pe plan intern, cât și la nivel mondial, a fost afectată de nemulțumirea opiniei publice față de conflict și de pagubele semnificative pe care acesta le-a provocat economiei globale. Liderul de la Casa Albă a respins ideea că s-ar afla sub presiune sau că ar avea nevoie de ajutorul Beijingului pentru a pune capăt conflictului. „Nu cred că avem nevoie de ajutor în ceea ce privește Iranul. Vom câștiga într-un fel sau altul, fie pe cale pașnică, fie altfel”, a declarat el reporterilor înainte de a pleca spre Beijing.

Cel de-al 47-lea președinte al SUA a afirmat că închiderea strâmtorii reprezintă o problemă majoră pentru China, având în vedere dependența acesteia de petrolul din Golf, însă raportul serviciilor de informații subliniază că țara condusă de Xi Jinping a reușit să facă față penuriei datorită dezvoltării energiei regenerabile și a vastelor sale rezerve de petrol.

„China este a doua țară din lume ca rezistență la criza energetică, după Statele Unite”, a declarat Ryan Hass, expert în China la Brookings Institution. Acest lucru îi permite Beijingului să câștige prieteni în străinătate, a afirmat Hass. „China se prezintă ca un furnizor de soluții, oferind acces la combustibil pentru avioane și la alte produse care sunt deficitare, ca o punte de legătură pe termen scurt”, a spus el.

De la începutul războiului, Beijingul a stabilit contacte cu Thailanda, Australia, Filipine și alte țări pentru a le ajuta să-și gestioneze nevoile energetice și le oferă acces la tehnologii de energie verde produse în China, ca soluție pe termen lung. „Nu este vorba de altruism”, a spus Hass. „Este vorba despre faptul că Beijingul profită de ocazie pentru a crea disensiuni între Statele Unite și partenerii săi tradiționali”.

În timpul crizelor energetice din trecut, Washingtonul a trimis reprezentanți în întreaga lume și a convocat reuniuni de urgență pentru a face față penuriei. Însă administrația Trump nu a manifestat interes pentru un astfel de demers. „Acest lucru a creat o oportunitate pe care Beijingul încearcă să o exploateze”, a spus Hass.

Lipsa muniției reprezintă un alt factor important al conflictului. Statele Unite au consumat cantități uriașe de rachete, bombe și interceptoare, multe dintre acestea fiind costisitoare și necesitând mult timp pentru a fi produse, în scopul de a apăra Israelul și aliații din Golf împotriva contraatacurilor iraniene și de a distruge arsenalul Teheranului.

Slăbirea percepută a poziției militare americane

Conform relatărilor anterioare ale sursei citate și ale altor mijloace de informare în masă, s-a înregistrat un impact deosebit de semnificativ asupra stocurilor limitate de sisteme de apărare aeriană Patriot și THAAD, precum și asupra rachetelor de croazieră Tomahawk.

Situația a determinat Taiwanul, Japonia, Coreea de Sud și alți aliați să-și exprime îngrijorarea cu privire la gradul de pregătire militară al Statelor Unite și la capacitatea Washingtonului de a interveni în cazul unui atac din partea Chinei. „Acest lucru ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea bazei industriale de apărare a Statelor Unite de a-și reface rapid stocurile de muniție și se adaugă preocupărilor deja existente legate de livrările întârziate”, a declarat Stokes.

De asemenea, acest lucru le oferă vocilor din Taiwan favorabile Beijingului un motiv pentru a „încetini sau bloca finanțarea consolidării militare a Taiwanului”, a afirmat Stokes. Susținătorii Taiwanului consideră că această consolidare este esențială pentru descurajarea Beijingului.

Războiul i-a permis, de asemenea, Beijingului să-și asume o poziție morală superioară față de Washington și să distragă atenția de la propriile încălcări grave ale drepturilor omului și de la comportamentul său coercitiv în Asia. „China are ocazia să prezinte Statele Unite ca o putere agresivă și unilateralistă în declin, deoarece Washingtonul nu se poate abține să nu se implice în războaie sângeroase și costisitoare din Orientul Mijlociu”, a declarat Stokes.