Consilier al guvernatorului BNR acuză PSD de provocarea unui „dezastru” economic: „Vom avea scăderi dramatice de venituri, șomaj și inflație cu două cifre”

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Într-o postare publicată duminică, Rădulescu atacă în special PSD pentru politica fiscală din 2024 și pentru opoziția față de unele reforme, dar și sindicatele care contestă noua lege a salarizării bugetare. El avertizează că alternativa la ajustarea actuală ar putea fi, în anii următori, una mult mai dură: scăderi ale veniturilor nominale, șomaj și inflație de două cifre.

„Încet, dar tot mai sigur, ne îndreptăm spre dezastru. PNRR se va încheia fără ca România să beneficieze de ultimele tranșe”, afirmă Eugen Rădulescu.

Wizz Air pregătește concedieri colective în România: 172 de piloți și însoțitori de bord ar urma să plece până la sfârșitul anului

Pentagonul, acuzat că refuză să acorde compensații familiilor militarilor morți în Iran pentru că oficial „nu este război”

„PSD a îngropat finanțele publice”

Rădulescu atribuie o mare parte din actualele vulnerabilități politicii bugetare din 2024 și avertizează că opoziția față de reforme poate pune în pericol inclusiv ratingul suveran al României.

„Demența politicienilor a ajuns la paroxism: după ce PSD a îngropat finanțele publice prin politica sa dincolo de iresponsabilă din 2024 și s-a opus cu o îndârjire sinucigașă oricărei reforme cât timp a făcut parte din guvern, acum acționează pentru a fi sigur că S&P ne va coborî în categoria țărilor «nerecomandate investițiilor»”, afirmă economistul.

El menționează în acest context atât modificările aduse legislației privind integritatea, cât și disputele privind noua lege a salarizării din sectorul public.

„Întâi a făcut praf legea ANI, iar acum este ferm împotriva legii privind salariile din sectorul public, unde luptă cot la cot cu sindicatele – care vor fi părtașe la îngroparea economiei și a oricărei șanse de mai bine pentru mai bine de un deceniu de acum încolo”, susține Rădulescu.

România se află deja pe ultima treaptă a categoriei „investment grade” la S&P Global Ratings. Agenția a reconfirmat în aprilie ratingul BBB-/A-3, dar a menținut perspectiva negativă. O retrogradare cu o singură treaptă ar coborî ratingul în categoria speculativă, cunoscută uzual drept „junk”. S&P a avertizat explicit că ar putea reduce ratingul dacă România se îndepărtează semnificativ de traiectoria de consolidare fiscală sau dacă apar întârzieri ale fondurilor europene.

„Domnilor, treziți-vă!”

Unul dintre cele mai dure pasaje ale postării este adresat sindicatelor care contestă perspectiva înghețării sau limitării unor venituri din sectorul public.

„Eu sunt siderat de inconștiența sindicatelor. Va să zică, menținerea nemodificată a veniturilor nominale pentru o parte a salariaților din sectorul public este absolut inacceptabilă, da? Când țara a depășit 60% din PIB datorie publică, iar deficitul se înțepenește undeva pe la 6% din PIB într-un an, cine și cum anume visează aceste sindicate că le va îmbunătăți veniturile în anii care urmează?”, afirmă consilierul guvernatorului BNR.

Rădulescu continuă cu un avertisment mult mai sever: „Domnilor, treziți-vă! Vor urma scăderi dramatice de venituri nominale, șomaj, inflație cu două cifre – iar asta pentru mulți ani de aici înainte!”

Comisia Europeană estimează în prezent un deficit bugetar de 6,2% din PIB în 2026, după 7,9% în 2025, iar S&P anticipează 6,5%. Comisia estimează că datoria publică va continua să crească și va ajunge la 63,3% din PIB în 2027.

Avertisment privind leul și datoria în valută

Rădulescu atrage atenția și asupra legăturii dintre ratingul de țară, cursul valutar și datoria publică denominată în valută.

„Jumătate din datoria noastră publică este în valută. La cursul de azi, cam 30% din PIB. Doar că, după ce țara nu va mai fi recomandabilă investițiilor, cursul valutar se va duce de-a berbeleacul, iar datoria în valută se va umfla”, afirmă economistul.

Într-un asemenea scenariu, spune el, investitorii ar începe să își retragă capitalurile din România.

„Capitalurile vor ieși din România, spre încântarea decerebraților care vor să rămânem cu industria calului și să mâncăm fructe de pădure. Nu vor mai fi nici de-astea, vom mânca iarbă și scoarță de copac”, afirmă Rădulescu.

PNRR intră în ultimele zile decisive

Avertismentul privind pierderea unor bani din PNRR vine într-un moment critic. Regulamentul european stabilește că toate jaloanele și țintele trebuie îndeplinite până la 31 august 2026, iar cererile finale de plată trebuie depuse până la sfârșitul lunii septembrie. După termenul de 31 august, reformele neîndeplinite nu mai pot fi recuperate pentru finanțarea prin acest mecanism.

La 23 iunie, Comisia Europeană anunța că România primise 60,6% din alocarea totală din plan, după plata celei de-a patra tranșe. Planul actual are o valoare de 21,41 miliarde de euro, din care 13,57 miliarde sunt granturi și 7,84 miliarde împrumuturi.

Prin urmare, afirmația lui Rădulescu că România riscă să nu beneficieze de ultimele tranșe reprezintă un avertisment privind jaloanele care nu ar mai fi îndeplinite până la termen, nu faptul că aceste fonduri au fost deja pierdute.

„Cine plătește?”

Consilierul guvernatorului BNR își continuă mesajul cu atacuri la adresa unor politicieni pe care nu îi nominalizează direct, dar îi descrie prin declarațiile și profilul lor public.

„Eu personal nu cred că smintiții care ne împing în această direcție chiar vor câștiga vreodată alegerile. Și dacă o vor face, tot același va fi dezastrul, dacă nu cumva mai mare, pentru că, până la urmă, problema care se pune este: cine plătește?”, afirmă Eugen Rădulescu.

El întreabă apoi: „Domnul acela care spunea liniștit că îl doare în organul genital de deficit? Sau șeful acelui partid care se declară «antisistem», care nu a muncit nici măcar o zi în viața lui și singurul lucru la care se pricepe este să huiduie?”

Rădulescu își încheie postarea cu o formulare ironică la adresa ideii că deciziile instituționale pot elimina consecințele economice ale unor politici bugetare.

„Singura speranță rămâne în Curtea Constituțională, care poate declara neconstituționale creșterea prețurilor și deprecierea leului…”, afirmă economistul.

Avertismentul său vine în condițiile în care S&P estimează pentru România o creștere economică de numai 0,25% în 2026 și subliniază că intrările neîntrerupte de fonduri europene reprezintă un element important pentru evoluția economiei și menținerea actualului rating.

Cine este Eugen Rădulescu

Eugen Rădulescu este unul dintre economiștii cu cea mai lungă experiență în Banca Națională. În prezent este consilier al guvernatorului BNR, Mugur Isărescu. Anterior, între 2015 și 2023, a condus Direcția de Stabilitate Financiară a Băncii Naționale.

A fost director al Direcției de Politică Monetară a BNR în anii ’90, reprezentant al României la FMI, președinte al Băncii Agricole și, între 2005 și 2007, președinte al CEC Bank. Este doctor în economie și a lucrat și ca expert sau consultant pentru FMI în mai multe state.