Consilier prezidențial: ”Nu construcția acestei catedrale este motivul pentru care nu avem suficiente spitale, creșe, case de bătrâni, porturi sau autostrăzi”

Consilierul prezidențial Radu Burnete atrage atenția, în contextul inaugurării Catedralei Mântuirii Neamului, că în ultimii 15 ani s-a investit în România, în proiecte publice cam cât pentru ”400-500 de catedrale”.

”130-150 de miliarde de euro. Cam 400-500 de catedrale. Între 130 și 150 de miliarde de euro a cheltuit România pe investiții publice din 2010 încoace (pun cap la cap toate PIB-urile și o rată medie de 3.5% investiții publice ca procent din PIB).

Din acest motiv aceia care spun că acest monument religios este ”singura” realizare din acești 15 ani se află într-o gravă eroare. Cu toată corupția (care a fost și este mare!), cu toate ineficiențele, România în acești 15 ani, cu mulți bani europeni (câteva zeci de miliarde) și cu mulți bani din taxele și impozitele din mediul privat a investit cât sute de catedrale în infrastructură publică. Și se vede.

Țara noastră a progresat. Poate mai puțin decât ne-am fi dorit, s-ar fi putut sau am visat, dar asta e altceva. Investițiile strict private au fost în acești 15 ani de peste 600 de miliarde de euro (în medie 20%/PIB/an), cât 2000 de catedrale deci și aceia care ne tot spun cum nu s-a făcut nimic de pe vremea lui Ceaușescu și că iată o realizare nu fac decât să perpetueze un neadevăr. S-a făcut enorm, dar fără ca toată lumea să beneficieze în egală măsură, ceea ce din nou este altceva.

Donald Trump a respins propunerea prin care Nicolas Maduro promitea să renunțe la putere „peste câțiva ani”, și a trimis spre Venezuela cel mai mare portavion american

Ucraina a primit verde din partea SUA: a lovit ținte din adâncul teritoriului rusesc cu rachete americane ATACMS după luni de restricții impuse de Pentagon

Plecând de la același cifre nu construcția acestei catedrale este motivul pentru care nu avem suficiente spitale, creșe, case de bătrâni, porturi sau autostrăzi. Oricât de scumpă ea reprezintă o sumă infimă din banii publici care au fost investiți și dacă îi administram mai bine, dacă am fi avut mai puțină corupție, achiziții publice mai simple, mai puțină birocrație, mai multă stabilitate guvernamentală am fi avut mai multe și mai bune din toate. Nu construcția acestei catedrale a făcut să avem mai puține și nici faptul că acum este aproape gata ne va face să avem în viitor mai multe.

Ca orice proiect de mare anvergură el nu doar stârnește controverse, dar este în sine o reflecție a societății care i-a dat naștere. O imagine. O stare. Această catedrală este în simbolistica ei, în felul în care a fost construită, inaugurată și dezbătută public o oglindă. Putem înțelege multe din ea despre stat și biserică, despre noi, religiozitatea noastră, habotnicie sau hărnicie, administrație și bani publici, raporturile Orient-Occident în cultura noastră, vremurile pe care le traversăm. Nu toate frumoase, plăcute sau binevenite, dar nici toate rele. Ochi diferiți, văd lucruri diferite. Cred că s-a scris tot ce se putea scrie. Mi s-au părut însă distorsionate aceste două unghiuri: că nu s-a făcut nimic în afară de această catedrală sau că absența ei ar fi schimbat în vreun fel peisajul investițiilor publice. Cifrele seci ca și realitatea cotidiană, pentru cine are memorie să o privească în perspectivă, spun altceva.

Țara noastră are și progrese incontestabile de când e parte a Occidentului, dar și probleme cât să mai țină ocupate încă două generații. Acum și-o mare catedrală”, a arătat Burnete într-o postare pe Facebook.

În timpul Sfintei Liturghii și al slujbei de sfințire, în interiorul edificiului au avut acces numai invitații oficiali, aproximativ 3.000, iar pe esplanada din fața Catedralei au asistat la slujbă doar grupurile organizate de pelerini din eparhiile din țară, în număr de aproximativ 9.000 de persoane, care au urmărit slujba pe ecranele special montate în proximitatea treptelor de acces.

La ceremonie au luat parte președintele Nicușor Dan, alături de partenera sa, Mirabela Grădinaru, și cei doi copii, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, președinții Senatului și Camerei Deputaților, Mircea Abrudean și Sorin Grindeanu, premierul Ilie Bolojan, împreună cu membri ai Guvernului, foștii șefi ai statului Emil Constantinescu și Traian Băsescu, Custodele Coroanei Române, Majestatea Sa Margareta, însoțită de Alteța Sa Radu al României, președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, Nunțiul Apostolic în România și Republica Moldova, Giampiero Gloder, Arhiepiscopul Mitropolit de București, Monseniorul Aurel Percă, alături de numeroși demnitari și oficialități, precum și invitați din străinătate.

Evenimentul marchează Centenarul Patriarhiei Române. În 2025 se împlinesc 140 de ani de când Bisericii Ortodoxe Române i-a fost recunoscut statutul de Biserică Autocefală și 100 de ani de când a fost ridicată la rangul de Patriarhie.

După încheierea slujbei de sfințire a picturii Catedralei Naționale, accesul credincioșilor pentru închinarea în Sfântul Altar se va face în mod organizat, începând mai întâi cu invitații oficiali din interiorul Catedralei și continuând cu grupurile organizate din eparhii care au asistat la slujbă în spațiul piațetei (esplanadei) Catedralei.

Credincioșii care se vor afla în exteriorul gardului Catedralei Naționale vor avea acces la rândul de închinare la Sfântul Altar în cursul zilei de duminică numai după ora 20:00, când se estimează că invitații oficiali și grupurile organizate din eparhii vor încheia trecerea prin Sfântul Altar.

Credincioșii ortodocși pelerini se vor mai putea închina în Sfântul Altar al Catedralei Naționale și în zilele următoare, 27, 28, 29, 30 și 31 octombrie, inclusiv pe timpul nopții, sfântul lăcaș urmând a fi deschis ‘zi și noapte’ până în ultima zi a lunii octombrie.