Consilierul BNR Rădulescu, aluzie la PSD: „Banii topiți au umplut cutii de pantofi și au finanțat investiții în borduri”

Adaugă ca sursă preferată pe Google

„Banii topiți au umplut cutii de pantofi și au finanțat investiții în borduri sau, poate, în școli din localități unde nu mai sunt suficienți copii”, a scris Eugen Rădulescu într-o analiză publicată pe platforma Contributors.

Italia ar putea relua producția de energie nucleară până în 2035

Pofta de dulce nu apare întâmplător. Ce încearcă organismul să ne transmită

Consilierul guvernatorului BNR se referă la situația finanțelor publice din 2024, an în care Guvernul condus de Marcel Ciolacu a înregistrat un deficit de 9,3% din PIB.

În opinia lui Rădulescu, amploarea deficitului nu poate fi justificată prin existența unei crize majore sau prin cheltuieli publice excepționale, în condițiile în care economia României a crescut în termeni reali cu numai 0,9%.

„Cutiile de pantofi” și bordurile din anul deficitului de 9,3%

Spre deosebire de perioada pandemiei, când împrumuturile au fost folosite pentru protejarea veniturilor și refacerea economiei, în 2024 nu a existat o situație excepțională care să explice cheltuielile, susține economistul.

El folosește expresia „cutii de pantofi” ca metaforă pentru banii care ar fi ajuns în zona rentelor și a corupției și critică investițiile publice cu utilitate redusă, precum înlocuirea bordurilor sau construirea unor școli în localități în care numărul copiilor este insuficient.

Rădulescu nu indică în articol cazuri concrete și nici destinația unor sume determinate. Formularea reprezintă evaluarea sa asupra modului în care a fost folosit deficitul bugetar din 2024.

Datele prezentate de acesta arată că datoria publică a crescut de la 49,3% din PIB în 2023 la 54,8% în 2024 și la 59,3% din PIB în 2025.

În primele șapte luni din 2026, deficitul a scăzut de la 76,4 miliarde de lei, respectiv 3,99% din PIB în perioada similară din 2025, la 48,1 miliarde de lei, echivalentul a 2,34% din PIB.

Dobânzile au crescut cu peste 26%

Reducerea deficitului nu a oprit însă creșterea costurilor datoriei publice. Cheltuielile cu dobânzile au urcat de la 31,7 miliarde de lei în primele șapte luni din 2025 la 40,1 miliarde de lei în aceeași perioadă din 2026.

Creșterea este de peste 26% într-un singur an, iar plățile de dobânzi au ajuns să reprezinte aproximativ 2% din PIB-ul anual.

Rădulescu avertizează că România plătește cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană și că, în anumite situații, costurile de finanțare depășesc nivelurile suportate de state cu rating din categoria „nerecomandat investițiilor”.

Situația este explicată prin deficitul structural ridicat, instabilitatea politică și nivelul redus de încredere în capacitatea autorităților de a controla finanțele publice. În plus, mai mult de jumătate din datoria României este în valută, ceea ce face ca deprecierea leului să majoreze suma care trebuie rambursată.

Consilierul lui Isărescu consideră că reducerea treptată a deficitului pe parcursul a șapte ani, convenită de România cu Comisia Europeană, este soluția potrivită pentru evitarea unei austerități bruște. El avertizează însă că viitorul guvern nu va putea majora imediat veniturile prin simple decizii politice.

Atacul lui Daniel Zamfir: „Dinozaurii s-au reinventat la BNR”

Noile afirmații vin după atacul din august al liderului senatorilor PSD, Daniel Zamfir.

Rădulescu acuzase atunci PSD că a „îngropat finanțele publice” prin politicile aplicate în 2024 și avertizase că economia se îndreaptă spre o criză majoră dacă reformele și reducerea deficitului vor fi blocate.

Daniel Zamfir a răspuns printr-un mesaj cu atacuri la persoană și a solicitat demiterea imediată a consilierului guvernatorului BNR.

„Dinozaurii n-au dispărut. S-au reinventat la BNR”, a afirmat liderul senatorilor PSD.

Zamfir l-a numit pe Rădulescu „îmbuibat”, „fost marxist trecut la neomarxiști”, „propagandist” și „octogenar” și a susținut că acesta cumulează o pensie și un salariu foarte mari. Senatorul PSD i-a cerut lui Mugur Isărescu să-l demită pe cel pe care l-a descris drept un „consilier inconștient”.

BNR a precizat ulterior că mesajele publicate de angajații instituției pe conturile personale nu reprezintă poziții oficiale ale băncii centrale. Instituția nu a comentat datele economice prezentate de Rădulescu și nu a anunțat demiterea acestuia.