Consumul de social media ne poate reduce materia cenusie. „Brain rot”, expresia anului 2024, provoaca ingrijorare printre oamenii de stiinta
Oxford University Press defineste expresia ca fiind „presupusa deteriorare a starii mentale sau intelectuale a unei persoane, privita in special ca rezultat al consumului excesiv de materiale (acum in special continut online) considerate a fi banale sau neprovocatoare”, potrivit cotidianului spaniol El Pais.
Conform expertilor lingvistici de la Oxford, termenul reflecta preocuparile din ce in ce mai mari cu privire la „impactul consumului excesiv de continut online de slaba calitate, in special pe social media”. Frecventa utilizarii termenului a crescut cu 230% intre 2023 si 2024.
„Brain rot”, „putregaiul creierului”
Dar putregaiul creierului nu este doar o ciudatenie lingvistica. In ultimul deceniu, studiile stiintifice au aratat cum consumul excesiv de continut nesanatos – inclusiv stiri senzationalie, teorii ale conspiratiei si divertismentul – ne poate afecta profund creierul.
Cu alte cuvinte, „putregai” s-ar putea sa nu fie o exagerare atat de mare atunci cand vine vorba de a descrie impactul continutului online de calitate scazuta.
Cercetari realizate de institutii prestigioase precum Harvard Medical School, Universitatea Oxford si King’s College din Londra arata cum consumul de social media poate reduce materia cenusie, scurta durata de atentie, slabi memoria si distorsiona functiile cognitive de baza.
Un studiu din 2023 a evidentiat aceste efecte, aratand cum dependenta de internet provoaca schimbari structurale in creier care influenteaza comportamentul si abilitatile cognitive.
Michoel Moshel, cercetator la Universitatea Macquarie si coautor al studiului, explica faptul ca consumul compulsiv de continut, cunoscut popular sub numele de doomscrolling, „profita de tendinta naturala a creierului nostru de a cauta lucruri noi, mai ales cand vine vorba de informatii potential daunatoare sau alarmante, o trasatura care ne-a ajutat candva sa supravietuim”.
Moshel explica faptul ca unele caracteristici precum „defilarea infinita”, care sunt concepute pentru a mentine utilizatorii lipiti de ecran, pot prinde oamenii, in special tinerii, intr-un ciclu de consum de continut timp de ore intregi.
„Acest lucru poate afecta in mod semnificativ atentia si functiile executive prin coplesirea concentrarii noastre si modificarea modului in care percepem si raspundem la lume”, spune cercetatorul.
Eduardo Fernandez Jimenez, psiholog clinician la Hospital La Paz din Madrid, explica faptul ca creierul activeaza diferite retele neuronale pentru a gestiona diferite tipuri de atentie.
El observa ca utilizarea excesiva a smartphone-urilor si a internetului cauzeaza probleme cu atentia sustinuta, care „va permite sa va concentrati asupra aceleiasi sarcini pentru o perioada mai mult sau mai putin lunga de timp”. El adauga: „Este cea care este legata de procesele de invatare academica”.
Potrivit cercetatorului, problema consta in faptul ca utilizatorii retelelor sociale sunt expusi in mod constant la stimuli variabili si care se schimba rapid, cum ar fi notificarile Instagram, mesajele WhatsApp sau alertele de stiri, care au potential de dependenta.
Acest lucru inseamna ca utilizatorii isi schimba constant atentia, ceea ce le submineaza capacitatea de concentrare eficienta.
E-mailul, prima amenintare
Expertii au tras un semnal de alarma cu privire la aceasta problema inca de la inceputul secolului, cand e-mailul a devenit un instrument obisnuit.
In 2005, The Guardian nota: „E-mail-ul reprezinta o amenintare la adresa IQ-ului”. Articolul relata ca o echipa de oameni de stiinta de la Universitatea din Londra a investigat impactul afluxului constant de informatii asupra creierului.
Dupa efectuarea a 80 de studii clinice, acestia au constatat ca participantii care foloseau zilnic e-mailul si telefoanele mobile au inregistrat o scadere medie a IQ-ului de 10 puncte. Cercetatorii au concluzionat ca aceasta cerere constanta de atentie a avut un efect mai daunator decat consumul de canabis
Acest lucru s-a intamplat inainte de aparitia tweet-urilor, a rolelor Instagram, a provocarilor TikTok si a notificarilor push. Cu toate acestea, situatia actuala este si mai ingrijoratoare.
Cercetari recente au constatat ca utilizarea excesiva a internetului este legata de o scadere a materiei cenusii in regiunile prefrontale ale creierului – zone responsabile de rezolvarea problemelor, reglarea emotionala, memorie si controlul impulsurilor.
Cercetarile efectuate de Moshel si colegii sai sustin aceste constatari. Ultimul lor studiu, care a analizat 27 de studii de neuroimagistica, a aratat ca utilizarea excesiva a internetului este asociata cu o reducere a volumului de materie cenusie in regiunile creierului implicate in procesarea recompenselor, controlul impulsurilor si luarea deciziilor.
„Aceste modificari reflecta tiparele observate in dependentele de substante”, spune Moshel, comparandu-le cu efectele metamfetaminelor si ale alcoolului.
Dar asta nu e tot. Cercetarea a constatat, de asemenea, ca „aceste modificari neuroanatomice la adolescenti coincid cu perturbari in procese precum formarea identitatii si cognitia sociala – aspecte critice ale dezvoltarii in aceasta etapa”.
Acest lucru creeaza un fel de bucla de feedback, in care cei mai vulnerabili indivizi sunt adesea cei mai afectati. Conform unui studiu publicat in „Nature” in noiembrie, persoanele cu o sanatate mintala mai precara sunt mai predispuse sa se implice in continuturi nedorite, ceea ce le agraveaza si mai mult simptomele.
“Tratamente” pentru a iesi din cercul vicios
In decembrie, psihologul Carlos Losada a oferit sfaturi pentru EL PAIS cu privire la modul de a evita caderea in capcana doomscrolling, sau cu alte cuvinte, sa fie consumat de ciclul nesfarsit de continut nedorit amplificat de algoritmi.
Recomandarile sale au inclus recunoasterea problemei, depunerea unui efort constient de deconectare si implicarea in activitati care necesita prezenta fizica, cum ar fi intalnirea cu prietenii sau practicarea unui sport.
„Aceste activitati sunt esentiale pentru sanatatea creierului si bunastarea generala, ajutand la echilibrarea efectelor potential daunatoare ale utilizarii prelungite a ecranului”, explica Moshel, care subliniaza ca tipul de continut consumat joaca un rol esential in modelarea anatomiei creierului.
„Concentrati-va atat pe calitatea, cat si pe cantitatea timpului petrecut pe ecran. Prioritizati continutul educational care evita caracteristicile care creeaza dependenta. Stabiliti limite clare, adecvate varstei, privind utilizarea zilnica a ecranului si incurajati pauzele regulate.”
