Contestatia fata de candidatura lui Calin Georgescu, depusa de rectorul SNSPA, Remus Pricopie, va fi analizata de BEC duminica la ora 18.00
Biroul Electoral Central (BEC) se intruneste, duminica, de la ora 18.00 pentru a se pronunta in privinta candidaturilor la presedintia tarii depuse de pro-rusul Calin Georgescu si de independentul Nicusor Dan.
Pana la acest moment, la BEC s-au depus peste 1.300 de contestatii, privind candidatura pro-rusului Calin Georgescu.
O explicatie pentru numarul mare de contestatii ar fi aceea ca pe retele sociale a circulat un model standard care a fost completat de sute de persoane si transmis mai departe catre BEC.
Printre contestatiile depuse la BEC legat de candidatura pro-rusului Georgescu se numara si cea depusa de Remus Pricopie, rectorul SNSPA. O alta contestatie a fost depusa de Bogdan Ionescu, un avocat din Arad.
„Biroul Electoral Central pentru alegerea Presedintelui Romaniei din anul 2025 (BEC) aduce la cunostinta publicului faptul ca urmeaza sa se pronunte cu privire la inregistrarea sau respingerea inregistrarii unei candidaturi in termen de cel mult 48 de ore de la depunerea acesteia, conform prevederilor art. 29 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
Termenul se calculeaza potrivit prevederilor art. 69 alin. (11) din actul normativ mai sus mentionat, conform carora, ”termenele pe ore prevazute de prezenta lege incep sa curga de la ora 0,00 a zilei urmatoare”, se arata in comunicatul BEC.
Dupa decizia BEC vor putea fi depuse contestatii la Curtea Constitutionala a Romaniei.
„Astept decizia BEC din aceasta seara si in functie de ea voi stabili ce este de facut mai departe. Din toata aceasta lupta, cel mai important lucru este sa asiguram, in conditii de legalitate, securitatea democratica a Romaniei”, a declarat rectorul SNSPA, in exclusivitate pentru Aktual24.
Pricopie a mai precizat ca si-a fundamentat decizia de a contesta prima data la BEC si numai apoi, daca va fi cazul, la CCR, pe prevederile Hotararii CCR nr 2 din 5 octombrie 2023, privind respingerea candidaturii la prezidentiale a Dianei Sosoaca, in special pe paragrafele 5 si 6 ale acesteia:
„5. De asemenea, data fiind suprematia Constitutiei in sistemul normativ din Romania, din cuprinsul acesteia pot fi deduse si conditii suplimentare pentru persoanele care doresc sa candideze la alegerile pentru Presedintele Romaniei, de care BEC trebuie sa tina cont la momentul la care dispune in legatura cu inregistrarea candidaturii ori cu respingerea acesteia. In acest sens, la momentul emiterii deciziei, BEC ar fi trebuit sa ia in considerare dispozitiile art.1 alin.(1), (3) si (5), ale art.2, 80, 91, 148 si 149 din Constitutie.
6. Aceste articole descriu esenta rolului Presedintelui Romaniei in societatea noastra democratica si valorile fundamentale pe care trebuie sa le aiba orice candidat. Or, valorile care stau la baza democratiei se deduc din ansamblul reglementarilor constitutionale, prin interpretarea unitara a acestora, fiind in stransa legatura si cu dispozitiile care vizeaza integrarea euroatlantica a Romaniei.
Statutul Romaniei de stat membru al Uniunii Europene si al Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) constituie garantii ale evolutiei democratice a statului roman, pe de o parte, din punctul de vedere al atasamentului la principiile libertatii, democratiei si respectarii drepturilor omului si libertatilor fundamentale si ale statului de drept, iar, pe de alta parte, din cel al protectiei manu militari a acestor principii care ne definesc si ne caracterizeaza ca stat – aspecte care indica apartenenta Romaniei la modelul democratic de tip occidental si fac posibila apararea si protejarea efectiva a democratiei.
Asadar, orice candidat care aspira sa devina Presedinte al Romaniei are obligatia de a promova integritatea sistemului democratic si a institutiilor fundamentale, de a respecta caracterul democratic al statului si valorile si principiile pe care acesta se intemeiaza. A contrario, lipsa atasamentului la valorile constitutionale constituie un comportament care, in sine, este contrar Constitutiei si care este sanctionat, in cazul partidelor politice, prin declararea acestora ca fiind neconstitutionale de catre Curtea Constitutionala, iar, in cazul persoanelor care candideaza la cele mai importante demnitati din stat, prin lipsa acestora de eligibilitate in cadrul alegerilor, fara ca vreuna dintre aceste „sanctiuni” sa poata fi considerata o vatamare a drepturilor lor constitutionale.”
