Cornel Nistorescu, un nou jurnalist ”suveranist”. Îl atacă virulent pe Nicușor Dan după retrimiterea legii hidrocentralelor: „Pivotul și susținătorul Partidei Străinătății”

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Într-un editorial publicat de Cotidianul, Nistorescu susține că demersul președintelui nu urmărește corectarea legii, ci blocarea acesteia și îl acuză pe Nicușor Dan că ar fi, în esență, un adversar al dezvoltării hidroenergiei în România.

„Nicușor Dan, președintele României, refuză să promulge legea privitoare la hidrocentralele neterminate. A retrimis-o în Parlament. Nu ca să fie (…) pe ici pe colo, ci îngropată. Omul este contra hidrocentralelor. Când aude de ele, vede roșu. Vede USR-ist, la fel ca Diana Buzoianu”, scrie Nistorescu.

Lupte devastatoare în Yemen. Peste 60 de morți și un district strategic recucerit

Avertisment de la Bruxelles după victoria AfD: „Coșmarul este real. Nu mai speculați că auriștii sunt umflați în sondaje. De câte probe mai este nevoie că oamenii chiar așa vor vota?”

Ramintim că poziția exprimată anterior de președinte a fost că independența energetică este un obiectiv important, dar că proiectele trebuie realizate cu respectarea garanțiilor constituționale și europene privind mediul.

Nistorescu: „Să curgă apele peste tot, dar România să renunțe la baraje”

Editorialistul ironizează argumentele de mediu și susține că politica promovată de actualul președinte riscă să limiteze exploatarea resurselor naturale și energetice ale României.

„Să curgă apele peste tot, pe unde le varsă Dumnezeu, dar România să renunțe la barajele care produc energie electrică. Și să bem Evian și Perrier! Să vindem gaz, să vindem țiței și sare, să le oferim lemnul, să le punem pe tavă grâne și să fim prima zonă protejată a Europei”, scrie Cornel Nistorescu.

El își radicalizează apoi atacul, susținând că pozițiile lui Nicușor Dan nu ar fi rezultatul unei simple diferențe de viziune asupra politicii energetice.

„Am crezut că este influențat. Că nu știe ce face. Că nu pricepe mai mult. Sau că este aerian cu lungi pauze de logică. Nici vorbă”, afirmă jurnalistul.

Nistorescu îl acuză pe șeful statului că ar acționa în interesul unor factori externi, fără a prezenta însă dovezi privind existența unor ordine sau comenzi primite de Nicușor Dan din afara țării.

„Execută ordine, comenzi sau recomandări europene și se străduiește să fie pe plac. Străinătății, nu românilor! Este pivotul și susținătorul Partidei Străinătății în România. Și adversarul orb al Partidei Naționale”, afirmă Nistorescu.

„Partida Străinătății”, o temă recurentă în editorialele lui Nistorescu

Formula nu apare pentru prima dată în textele jurnalistului. Cornel Nistorescu folosește de mai mulți ani conceptul de „Partida Străinătății” pentru a descrie politicieni, instituții, organizații și jurnaliști pe care îi consideră excesiv de apropiați de structurile occidentale sau de agenda Bruxellesului.

În februarie 2025, el publica un editorial intitulat chiar „Partida Străinătății și boicotul lui Georgescu”, în care contrapunea această tabără unei orientări politice pe care o numea „națională”.

În actualul editorial, Nicușor Dan este plasat explicit în prima categorie.

Nistorescu leagă poziția președintelui privind hidrocentralele și de sprijinul pentru Ucraina, politicile europene de apărare și combaterea dezinformării, pe care le prezintă ca elemente ale aceleiași orientări politice.

„Să tocăm mai mulți bani pe Ucraina. Să apărăm Europa de ruși cu bani împrumutați pe care să-i vărsăm în Germania. Să interzicem știrile false și să introducem pedepse. O sumă de confuzii școlare ridicate la rang de stat”, afirmă editorialistul.

Ce prevede, de fapt, legea care a provocat disputa

Actul normativ aflat în centrul conflictului modifică articolul 56¹ din OUG 57/2007 privind ariile naturale protejate și Legea 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte asupra mediului.

Legea permite ca suprafețele ocupate de proiecte hidroenergetice aprobate și începute înainte de 29 iunie 2007 să fie eliminate din limitele unor arii naturale protejate, pentru ca investițiile să poată fi continuate. De asemenea, introduce derogări de la evaluarea de mediu pentru anumite proiecte hidroenergetice declarate de CSAT ca fiind vitale pentru securitatea națională și pentru unele lucrări asupra infrastructurii energetice existente.

Printre proiectele invocate în dezbaterea publică se află Livezeni-Bumbești, Cornetu-Avrig, Pașcani, Răstolița, Surduc-Siriu, amenajările de pe Siret și Olt, Cerna-Belareca și complexul Cerna-Motru-Tismana. Mai multe dintre acestea au fost începute înainte de 1989, iar ulterior amplasamentele lor s-au suprapus peste arii Natura 2000 sau alte zone protejate.

Camera Deputaților a adoptat legea pe 15 octombrie 2025 cu 262 de voturi „pentru”, 33 „împotrivă” și nicio abținere. Inițiativa a fost susținută de PSD, PNL, UDMR și AUR, în timp ce USR s-a opus în cea mai mare parte. ([Senatul României][5])

Nicușor Dan atacase deja legea la CCR

Conflictul dintre președinte și susținătorii proiectului este mai vechi.

În noiembrie 2025, Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională înainte de promulgarea legii. El a susținut atunci că prevederile ridică probleme privind dreptul constituțional la un mediu sănătos și obligațiile României rezultate din legislația europeană privind habitatele și evaluarea impactului asupra mediului.

„Independența energetică este un obiectiv important, dar trebuie realizată într-o manieră sustenabilă, fără a slăbi garanțiile constituționale și europene privind protecția mediului”, declara atunci Nicușor Dan.

Președintele avertiza și asupra riscului ca derogările generale de la evaluările de mediu să intre în conflict cu legislația europeană și să expună România unor proceduri de infringement.

CCR i-a respins sesizarea

Pe 24 iunie 2026, Curtea Constituțională a respins, cu majoritate de voturi, obiecția formulată de Nicușor Dan și a stabilit că prevederile contestate sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Decizia CCR a deschis din nou calea către promulgare.

Președintele a utilizat însă următorul instrument constituțional aflat la dispoziția sa și a solicitat reexaminarea legii de către Parlament.

Procedura este permisă de Constituție. Articolul 77 stabilește că președintele poate cere o singură dată Parlamentului reexaminarea unei legi. Jurisprudența CCR precizează explicit că, după respingerea unei obiecții de neconstituționalitate, șeful statului poate formula în termenul constituțional o cerere de reexaminare, dacă nu a utilizat anterior această atribuție.