Corpul poate răspunde la dieta vegană mai repede decât ne imaginam

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Studiul a pornit de la 22 de perechi de gemeni identici, iar analiza epigenetică finală a inclus 21 de perechi, adică 42 de adulți. În fiecare pereche, un geamăn a fost repartizat aleatoriu la o dietă vegană, iar celălalt la o dietă omnivoră. Folosirea gemenilor identici le-a permis cercetătorilor să reducă influența diferențelor genetice, de vârstă și de sex, care pot complica studiile obișnuite despre nutriție.

Furtul secolului: Indivizi încă necunoscuți au furat 800 de butoaie de bere Guinness dintr-un depozit britanic

După recentele acte de sabotaj, Germania cere țărilor UE să limiteze acordarea de vize turistice cetățenilor ruși

Ambele regimuri au fost concepute ca modele alimentare sănătoase, bazate pe alimente integrale și cât mai puțin procesate. Participanții au primit mesele pregătite în primele patru săptămâni, după care și le-au preparat singuri, beneficiind de îndrumare nutrițională. Grupul vegan a exclus toate produsele de origine animală. Grupul omnivor a consumat zilnic carne, un ou și produse lactate, în cantitățile stabilite prin protocol.

Participanții aveau, în medie, aproape 40 de ani, iar aproximativ 77 la sută dintre ei erau femei. Indicele mediu de masă corporală era de aproximativ 26. Aceste caracteristici contează, deoarece rezultatele obținute într-un grup mic de adulți în general sănătoși nu pot fi transferate automat copiilor, vârstnicilor sau persoanelor cu boli cronice.

Ce măsoară de fapt ceasurile epigenetice

Vârsta din actul de identitate arată timpul trecut de la naștere. Vârsta biologică încearcă să descrie cât de mult s-a modificat organismul în acel interval. Nu există însă un test unic și unanim acceptat care să o stabilească.

În această cercetare, oamenii de știință au analizat metilarea ADN-ului din probe de sânge recoltate la începutul studiului și după opt săptămâni. Metilarea presupune atașarea unor mici grupări chimice la ADN. Aceste marcaje nu schimbă secvența genetică, dar pot influența modul în care genele sunt activate sau dezactivate. Tiparele lor se modifică odată cu vârsta și sub influența mediului, a alimentației, a fumatului, a stresului și a altor factori.

Algoritmii numiți ceasuri epigenetice folosesc asemenea tipare pentru a estima ritmul îmbătrânirii sau riscuri asociate cu sănătatea. Echipa a utilizat mai multe modele, printre care PC GrimAge, PC PhenoAge și DunedinPACE. Au fost calculate și estimări pentru 11 sisteme ale organismului.

Aceste valori sunt biomarkeri de cercetare, nu diagnostice. O estimare mai mică pentru vârsta epigenetică a inimii nu înseamnă că inima s-a întinerit în sens anatomic. Ea arată că un model statistic a identificat în sânge un profil molecular considerat mai favorabil.

Schimbările observate după opt săptămâni

La finalul intervenției, grupul vegan a înregistrat scăderi semnificative statistic pentru trei dintre măsurile analizate, PC GrimAge, PC PhenoAge și DunedinPACE. S-au observat reduceri și pentru indicatorul compozit al sistemelor organismului, precum și pentru estimările legate de inimă, ficat, metabolism, hormoni și inflamație. În grupul omnivor nu au fost identificate modificări semnificative ale ceasurilor epigenetice în același interval.

Rezultatele completează datele cardiometabolice publicate anterior din același experiment. Comparativ cu gemenii care au urmat dieta omnivoră, participanții din grupul vegan au avut îmbunătățiri mai mari ale colesterolului LDL, ale insulinei în repaus alimentar și ale greutății corporale.

Există mai multe explicații plauzibile pentru aceste schimbări. Dieta vegană a furnizat mai multe fibre și mai multe alimente vegetale, inclusiv legume, fructe, leguminoase, nuci și semințe. În același timp, a conținut mai puține grăsimi saturate și mai multe grăsimi polinesaturate. Fibrele, polifenolii și alți compuși vegetali pot influența inflamația, metabolismul glucozei, microbiomul intestinal și stresul oxidativ.

Studiul nu poate stabili însă care dintre aceste elemente a produs efectul. În etapa cu mese livrate, grupul vegan a consumat cu aproximativ 200 de kilocalorii mai puțin pe zi și, până la final, a slăbit în medie cu aproximativ două kilograme mai mult decât grupul omnivor. Restricția calorică și pierderea în greutate pot modifica ele însele markerii epigenetici. Prin urmare, rezultatul nu poate fi atribuit exclusiv eliminării cărnii, a ouălor și a lactatelor.

De ce studiul nu dovedește o întinerire

Cea mai importantă limită este dimensiunea redusă a eșantionului. Patruzeci și două de persoane urmărite timp de opt săptămâni pot oferi un semnal interesant, dar nu pot demonstra efecte durabile asupra bolilor, funcției fizice, memoriei sau longevității. Cercetarea nu arată nici dacă modificările epigenetice se mențin după revenirea la alimentația obișnuită.

Ceasurile epigenetice surprind doar o parte a procesului complex de îmbătrânire. Autorii recunosc că nu există un standard de referință pentru măsurarea vârstei biologice și că acești algoritmi au limite tehnice. În plus, unele analize exploratorii au folosit praguri statistice neajustate. Pentru analiza extinsă a locurilor metilate diferențial, semnalele nu au mai rămas semnificative după corectarea pentru numărul mare de comparații.

Mai există și o problemă de interpretare. O schimbare semnificativă statistic nu este automat o schimbare importantă clinic. Studiul nu a fost conceput pentru a arăta că dieta vegană previne infarctul, cancerul sau demența și nu a măsurat supraviețuirea. Formularea corectă este că dieta vegană s-a asociat, în condițiile acestui experiment, cu îmbunătățirea unor estimări epigenetice ale vârstei.

Transparența privind interesele autorilor este, de asemenea, relevantă. Mai mulți cercetători erau angajați ai companiei TruDiagnostic, laboratorul implicat în procesarea și analiza metilării ADN-ului, iar unul dintre coordonatori raportase finanțare de la Beyond Meat pentru activități din afara studiului. Aceste legături nu anulează rezultatele, dar justifică nevoia unor confirmări independente.

Ce înseamnă rezultatele pentru alimentația de zi cu zi

Mesajul cel mai solid nu este că orice produs vegan încetinește îmbătrânirea. O alimentație bazată pe băuturi îndulcite, produse rafinate și gustări ultraprocesate poate fi vegană fără să fie sănătoasă. Calitatea ansamblului alimentar rămâne decisivă.

O dietă vegană bine planificată poate include leguminoase, cereale integrale, legume, fructe, nuci, semințe și alimente fortificate. Vitamina B12 necesită o sursă sigură, de regulă prin suplimentare sau prin produse fortificate consumate conform recomandărilor unui specialist. Aportul de proteine, fier, calciu, iod, zinc, vitamina D și acizi grași omega 3 trebuie și el urmărit, mai ales pe termen lung.

Copiii, adolescenții, femeile însărcinate, persoanele în vârstă și pacienții cu afecțiuni cronice au nevoi particulare și ar trebui să discute schimbările majore de dietă cu medicul sau cu un dietetician autorizat. Niciun biomarker epigenetic nu înlocuiește evaluarea medicală, analizele recomandate și monitorizarea stării de sănătate.