Cota de popularitate „reală” a lui Putin este cea mai scăzută de la începutul războiului. Câți ruși mai cred în el

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Scădere semnificativă în sondajele oficiale

Ratingul de aprobare „real” al președintelui rus Vladimir Putin a scăzut sub pragul de 30% pentru prima dată de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei, potrivit datelor raportate vineri, 10 aprilie.

Conform institutului de sondaje de stat din Rusia VTsIOM, ratingul oficial de aprobare a coborât la 67,8% în săptămâna care s-a încheiat pe 5 aprilie, acesta fiind cel mai scăzut nivel înregistrat din februarie 2022, potrivit publicației The Moscow Times.

PNL, mesaj către Cotroceni: ”Nicușor Dan să ceară PSD să-și asume guvernarea. Cine a declanşat criza să o rezolve”

Pentru a atrage noi locuitori, un mic oraș din Spania oferă taxe reduse și locuințe accesibile

În ultima lună, indicatorul a scăzut cu aproape cinci puncte procentuale, iar comparativ cu sfârșitul anului 2025, declinul este de aproximativ 10 puncte procentuale. În același timp, rata de aprobare pentru guvernul rus, Duma de Stat și Consiliul Federației a atins, de asemenea, cele mai scăzute niveluri de la începutul invaziei.

Diferența dintre aprobarea oficială și încrederea reală

Pe lângă sondajele standard de aprobare, un sondaj separat de tip „întrebare deschisă”, în care respondenții numesc liber politicienii în care au încredere, fără opțiuni sugerate, arată o scădere și mai accentuată.

În acest caz, indicele de încredere al lui Vladimir Putin a coborât la 29,5%, o scădere semnificativă față de 48,8% înregistrat în martie 2024 și mult sub nivelul maxim de 71% din 2015, potrivit analiștilor citați în raport.

Experții subliniază că rezultatele sondajelor oficiale pot reflecta mai degrabă teama respondenților decât un sprijin autentic. Analistul politic Abbas Galliamov a declarat: „Acestea nu sunt o măsură a aprobării, ci a numărului de persoane care nu se tem să spună că se opun președintelui”.

Oboseala războiului și presiunile economice

Analiștii atribuie această schimbare de percepție mai multor factori, printre care oboseala tot mai accentuată față de războiul din Ucraina, presiunile economice interne și controlul crescut exercitat de stat asupra vieții de zi cu zi.

Gulnaz Sharafutdinova, directoarea Institutului Rusiei de la King’s College London, a evidențiat impactul restricțiilor asupra internetului, așteptările nerealizate privind un posibil acord cu Statele Unite și efectele prelungite ale conflictului.

De asemenea, sociologul Konstantin Gaaze a afirmat că războiul influențează tot mai puternic viața cotidiană din Rusia. El a declarat: „Războiul pătrunde tot mai adânc în inima Rusiei europene: drone, atacuri asupra rafinăriilor de petrol, totul se acumulează în timp”.

O societate aflată sub presiune

O altă sociologă, Elena Koneva, a descris evoluția sprijinului public pentru Vladimir Putin drept „un bulgăre de zăpadă care începe să se topească”, avertizând că tendința, deși graduală, este semnificativă și dificil de inversat chiar și în condițiile unei represiuni mai puternice.

Pe 26 martie, TVP a raportat că mai puțin de un sfert dintre cetățenii ruși își doresc continuarea invaziei la scară largă a Ucrainei, potrivit unui sondaj realizat de un institut independent.

Centrul de cercetare Levada a constatat că doar 24% dintre respondenți considerau că operațiunile militare din Ucraina ar trebui să continue la jumătatea lunii februarie, acesta fiind cel mai scăzut nivel de sprijin de la începutul măsurătorilor.

În același timp, 67% dintre respondenți au declarat că este momentul potrivit pentru ca Rusia să treacă la negocieri de pace, în creștere față de luna ianuarie.