Crapa PSD-ul, Sectia Speciala dispare. Memorandumul Ministerului Justitiei privind desfiintarea Sectiei infiintate de Iordache si Nicolicea
Guvernul Orban va adopta astazi, in sedinta de la ora 20.00, un memorandum inaintat de ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, prin care se anunta desfiintarea Sectiei Speciale.
„MEMORANDUM cu tema: Evaluarea cadrului legal cu privire la organizarea si functionarea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie si propuneri”, este titlul documentului pus pe agenda sedintei de Ministerul Justitiei.
„Vazand recomandarile cuprinse in documentele europene mentionate (rapoartele GRECO, Comisiei de la Venetia, MCV – n.red.), dispozitiile legale care reglementeaza functionarea si organizarea SIIJ, precum si modul concret in care a functionat Sectia de la infiintare pana in prezent, propunem ca pozitia Ministerului Justitiei in raporturile cu autoritatile si institutiile publice, respectiv cu institutiile Uniunii Europene sau internationale pe aceasta tema sa fie in sensul sustinerii solutiei desfiintarii SIIJ”, se arata in memorandumul Ministerului Justitiei.
Memorandumul integral:
I. Cadrul legislativ actual
Prin Legea nr. 207/2018 pentru modificarea si completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara a fost infiintata Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie (in continuare, SIIJ), ca structura fara personalitate juridica in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie care are competenta exclusiva de a efectua urmarirea penala pentru infractiunile savarsite de judecatori si procurori, inclusiv judecatorii si procurorii militari si cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. Prin aceasta lege au fost stabilite principiile de functionare a Sectiei, modalitatile de numire a conducerii Sectiei si a procurorilor din cadrul acesteia.
S-a prevazut ca Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie incepe sa functioneze in termen de 3 luni de la data intrarii in vigoare a legii, respectiv la 23 octombrie 2018.
Prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 90/2018 privind unele masuri pentru operationalizarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie, avand in vedere motivele invocate de Guvern in nota de fundamentare a ordonantei de urgenta a Guvernului, au fost adoptate masuri legislative in vederea asigurarii operationalizarii SIIJ incepand cu data de 23 octombrie 2018, data la care ar fi expirat termenul de 3 luni instituit de legiuitor.
Aceasta ordonanta a reglementat o procedura derogatorie de la art. 883 – 885 din Legea nr. 304/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, in vederea numirii provizorii a procurorului-sef, a procurorului-sef adjunct si a cel putin unei treimi din procurorii, masuri considerate urgente pentru ca SIIJ sa inceapa sa functioneze.
II. Documente si recomandari europene privind SIIJ
Intr-o serie de documente europene au fost aduse numeroase critici cu privire la modul de functionare si organizare a SIIJ:
1. Grupul Statelor Impotriva Coruptiei (GRECO) – Consiliul Europei
In Raportul ad-hoc, adoptat in data de 23 martie 2018 (Reuniunea Plenara 79), in conformitate cu Regula 34 din Regulile de Procedura ale organismului anticoruptie al Consiliului Europei si in Raportul de follow-up referitor la Raportul ad-hoc, adoptat in data de 21 iunie 2019 (Reuniunea Plenara 83), GRECO a concluzionat ca recomandarea referitoare la abandonarea crearii noii sectii speciale pentru investigarea infractiunilor din justitie nu a fost implementata de Romania.
2. Comisia Europeana pentru Democratie prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Venetia)
In Opinia nr. 924/2018, Comisia de la Venetia a recomandat Romaniei sa reconsidere stabilirea unei structuri separate de parchet pentru investigarea infractiunilor comise de judecatori si procurori; recurgerea la procurori specializati, insotita de garantii procesuale efective, ar putea aparea ca o solutie alternativa mai potrivita.
In considerentul nr. 89 din Opinie, se afirma ca ”in aceste imprejurari, cu toate ca alegerea mijloacelor de combatere a infractionalitatii apartine legiuitorului national, temerile existente ca noua structura va fi (inca) un instrument de intimidare si presiune la adresa judecatorilor si procurorilor – in special daca este combinata cu alte noi masuri preconizate in privinta lor, cum sunt prevederile referitoare la raspunderea materiala a magistratilor – pot fi considerate legitime si nu ar trebui ignorate”.
3. Raportul MCV
Concluzia Raportului Comisiei catre Parlamentul European si Consiliu privind progresele inregistrate de Romania in cadrul mecanismului de cooperare si verificare din 22 octombrie 2019 cu privire la recomandarea legata de Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie este ca „aceste recomandari nu au fost puse in aplicare de autoritatile romane, care au invocat si argumentul ca legile justitiei produceau efecte juridice care nu puteau fi oprite”.
In evaluarile Comisiei Europene s-au retinut urmatoarele: ,,Modificarile legate de accelerarea infiintarii Sectiei speciale pentru anchetarea magistratilor si extinderea competentei sale (…) au alimentat si mai mult sursele de ingrijorare si lipsa de incredere in aceste modificari.
In special, unele dintre modificarile propuse ale legilor pareau sa serveasca intereselor anumitor persoane.
Aceste ordonante de urgenta au starnit reactii extrem de negative, care au contribuit la cristalizarea pozitiei specifice exprimate de populatie in cadrul referendumului din 26 mai 2019 cu privire la modificarea legilor justitiei prin ordonante de urgenta.
Punerea in aplicare a legilor justitiei modificate a confirmat, de asemenea, preocuparile exprimate in raportul din noiembrie cu privire la prejudiciile aduse sistemului judiciar. In particular, functionarea Sectiei speciale pentru anchetarea magistratilor a confirmat temerile exprimate atat in Romania, cat si in exterior ca sectia respectiva ar putea fi utilizata ca instrument de presiune politica.
Au existat mai multe situatii in care Sectia speciala a intervenit pentru a schimba cursul anchetelor penale intr-un mod care ridica indoieli serioase cu privire la obiectivitatea sa.
Printre aceste situatii se numara si cazurile in care Sectia speciala a initiat anchete impotriva judecatorilor si a procurorilor care s-au opus modificarilor actuale ale sistemului judiciar, precum si modificarile bruste ale abordarii adoptate in cauzele aflate pe rolul instantelor, de exemplu retragerea cailor de atac introduse anterior de DNA in dosarele de coruptie la nivel inalt.
Numirile in functiile de conducere din Sectia speciala au starnit, la randul lor, polemici. Pe fondul acestora, numeroase voci din Romania au cerut desfiintarea Sectiei speciale..
Comisia de la Venetia a adoptat un aviz cu privire la ordonantele de urgenta in iunie 2019, in care confirma ingrijorarea crescanda suscitata de noile modificari si de functionarea Sectiei speciale. In cele doua noi rapoarte din iunie 2019, GRECO a exprimat preocupari similare.”
(Raportul MCV din octombrie 2019, pag. 5-6, obiectivul de referinta nr. 1).
Problematica SIIJ este tratata nu doar in cadrul obiectivului de referinta nr. 1: independenta sistemului judiciar si reforma sistemului judiciar, ci si in cadrul obiectivului de referinta nr. 3: Combaterea coruptiei la nivel inalt – Durabilitatea Directiei Nationale Anticoruptie si ireversibilitatea luptei impotriva coruptiei.
Astfel, Raportul din 22 octombrie 2019 noteaza: „Gestionarea eficace a cazurilor de coruptie la nivel inalt a fost, de asemenea, afectata negativ de faptul ca responsabilitatea pentru numeroase cauze a fost transferata Sectiei speciale, care este competenta sa ancheteze nu numai infractiunile comise de magistrati, ci si infractiunile conexe comise de alte persoane. Riscul identificat in noiembrie 2018 ca Sectia speciala sa fie utilizata pentru a schimba cursul dosarelor de coruptie la nivel inalt si pentru a face presiuni asupra magistratilor s-a materializat (a se vedea obiectivul de referinta 1)”.
“Comisia reitereaza concluzia sa din noiembrie 2018 potrivit careia baza pentru evaluarea pozitiva la care s-a ajuns in ianuarie 2017 in ceea ce priveste obiectivul de referinta 3 a fost redeschisa de Romania. In ciuda faptului ca atat DNA, cat si ICCJ au continuat sa ancheteze si sa sanctioneze coruptia la nivel inalt si sa dea dovada de profesionalism in circumstante foarte dificile, atacurile la adresa activitatii lor, modificarile succesive aduse cadrului legislativ aplicabil si posibila atingere adusa autoritatii hotararilor judecatoresti definitive ridica semne de intrebare cu privire la caracterul durabil al rezultatelor Romaniei in lupta impotriva coruptiei la nivel inalt.”
III. Cauzele Romaniei pe rolul Curtii de Justitie a Uniunii Europene(CJUE)
In prezent, pe rolul CJUE se afla un numar de 4 cauze in care au fost formulate 7 intrebari preliminare vizand interpretarea dreptului Uniunii Europene raportat la o serie de aspecte referitoare la SIIJ12. Pentru aceste cauze a fost incheiata faza scrisa, Guvernul Romaniei depunand observatii scrise ca urmare a aprobarii acestora prin memorandum. De asemenea, au fost formulate cereri de organizare de catre CJUE a unor sedinte de audiere a pledoariilor.
Pozitiile Guvernului transmise anterior prin intermediul observatiilor scrise, in masura in care nu mai corespund opticii noului Guvern pot si trebuie modificate corespunzator, in formele agreate la nivelul executivului si urmand procedurile specifice in fata CJUE. Din aceasta perspectiva o schimbare fundamentala cu privire la existenta SIIJ, in sensul unei decizii de desfiintare a acesteia va determina o schimbare corespunzatoare in pozitia statului roman in fata CJUE, deoarece, in observatiile scrise anterioare, s-au sustinut, in esenta, legalitatea si oportunitatea infiintarii acestei structuri speciale de parchet.
Precizam faptul ca Agentul Guvernamental pentru Curtea de Justitie a Uniunii Europene a intocmit observatiile scrise aprobate ulterior prin memorandum, pe baza contributiilor mai multor institutii, nu numai a MJ. Printre institutii se numara si CSM, PICCJ, SIIJ.
IV. Pozitia institutiilor relevante din sistemul justitiei, precum si a asociatiilor magistratilor cu privire la SIIJ
In vederea evaluarii modului de implementare a recomandarilor europene mentionate la punctul II, la nivelul Ministerului Justitiei a fost constituit un grup de lucru intern care sa centralizeze punctele de vedere ale institutiilor relevante din sistemul justitiei pe acest subiect (ICCJ, CSM, PICCJ, DNA, DIICOT, SIIJ) si ale asociatiilor magistratilor. Din punctele de vedere exprimate, reies urmatoarele opinii:
In unele opinii se sustine Recomandarea GRECO, solicitand-se desfiintarea SIIJ sau, cel putin reorganizarea acesteia, indicandu-se, printre altele, urmatoarele argumente:
modul de reglementare si functionare a SIIJ, raportat la alineatul (6) introdus la art. 881 din Legea nr. 304/2004, care defineste notiunea de procuror ierarhic superior, instituie in mod nelegal o exceptie de la principiul constitutional al controlului ierarhic;
prin modul de organizare si functionare a SIIJ s-a creat de facto o categorie de cetateni care beneficiaza de imunitate de jurisdictie penala totala, respectiv procurorii din cadrul SIIJ; SIIJ se indeparteaza de la orice fel de control ierarhic, dar si judecatoresc eficient – in cazul solutiilor de clasare – fiind compusa dintr-un numar extrem de redus de procurori, care isi pot da ei insisi, reciproc, orice solutie de clasare indiferent de situatia de fapt sau de drept si indiferent de ce abuz ar putea face, pornind de la premisa ca instantele judecatoresti nu pot obliga sa-si trimita in judecata un coleg, membru al acestei sectii;
lipsa unor dispozitii exprese care sa prevada posibilitatea procurorilor din cadrul acestei sectii de a participa la sedintele de judecata in cauzele de competenta SIIJ in care se dispune luarea masurilor preventive, a celor asiguratorii, solutionarea cererilor privind masurile speciale de supraveghere etc., precum si judecarea in fond si in caile de atac a creat deja dificultati majore in practica;
competenta materiala si teritoriala atribuita acestei sectii, din punct de vedere functional, creeaza dificultati si nu asigura folosirea procurorilor specializati in situatiile in care s-ar impune (combaterea coruptiei, a criminalitatii organizata si terorismului);
numirea agentilor si ofiterilor de politie judiciara si a specialistilor in cadrul SIIJ se face de catre procurorul sef de sectie (structura fara personalitate juridica), desi numirea/detasarea acestora ar trebui sa se dispuna de conducatorul institutiei;
se propune o regandire a modului de organizare si functionare a acestei sectii, inclusiv in legatura cu modul de numire in functie a procurorilor cu functii de conducere si de executie (prin asigurarea principiului separarii carierelor).
In alte opinii se sustine mentinerea SIIJ in forma actuala, considerandu-se ca nu afecteaza independenta justitiei, invocandu-se urmatoarele argumente:
Curtea Constitutionala a Romaniei a stabilit conformitatea prevederilor legale privind infiintarea SIIJ cu legea fundamentala;
se asigura magistratilor o protectie adecvata impotriva presiunilor exercitate asupra lor, impotriva abuzurilor savarsite prin sesizari sau denunturi arbitrare si, nu in ultimul rand, se asigura generarea unei practici unitare in materia infractiunilor sesizate ca fiind posibil savarsite de magistrati, precum si in materia infractiunilor savarsite de acestia;
din reglementarea legala a acestei sectii reiese cu claritate faptul ca nu doar independenta judecatorilor este asigurata, cat si cea a procurorilor care functioneaza in cadrul sau, care este mult mai mare decat cea a procurorilor de la toate celelalte parchete nationale, fie ele specializate sau nu;
ofiterii de politie judiciara isi desfasoara activitatea exclusiv in baza delegarii dispuse de catre procurorul care efectueaza urmarirea penala, in aceasta situatie existand dispozitie expresa, respectiv prevederile art. 324 alin. (3) Cod procedura penala;
din 2014 si pana la infiintarea SIIJ, exista deja in cadrul Ministerului Public o structura specializata pentru efectuarea urmaririi penale in cauze de coruptie privind judecatorii si procurorii.
V. Concluzii
Desi constituirea unei astfel de sectii este un demers care, in sine, a fost consemnat ca fiind constitutional, parametrii in care aceasta isi desfasoara activitatea contravin modului de organizare a parchetelor in Romania si principiului controlului ierarhic. Argumentelor de legislatie nationala li se adauga aspectele de conformare a reglementarilor nationale de constituire a sectiei cu cerintele europene – Consiliul Europei, Uniunea Europeana (inclusiv deciziile viitoare care vor fi pronuntate de CJUE in cauzele pendinte).
Din perspectiva oportunitatii, in raport cu nevoile reale ale sistemului judiciar si ca urmare a activitatii SIIJ de la data operationalizarii sale (23 octombrie 2018) pana in prezent, se pot desprinde concluzii relevante in sensul necesitatii desfiintarii acestei structuri.
In urma reanalizarii dispozitiilor legale care reglementeaza SIIJ, atat in ceea ce priveste organizarea, cat si functionarea acesteia, au rezultat urmatoarele:
– o necorelare a dispozitiilor legale de lege lata privind modul de organizare a Sectiei, ca structura fara personalitate juridica in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, in raport cu atributiile concrete ale sefului acesteia
– atributii care par mai degraba similare structurilor de parchet specializate, cu personalitate juridica (DNA, DIICOT); in acest sens, spre exemplu, apare atipica reglementarea numirii agentilor si ofiterilor de politie judiciara si a specialistilor de catre un procuror sef de sectie din cadrul unui parchet;
– numirea si revocarea conducerii Sectiei se realizeaza de catre Plenul CSM, ceea ce contravine principiului separatiei carierelor, consacrat de art. 1 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor;
– in cadrul comisiilor de concurs pentru selectia conducerii si a procurorilor din cadrul Sectiei, procurorii sunt minoritari, selectia urmand a se realiza astfel, in principal, de catre judecatori, principiul separatiei carierelor, promovat in mod expres prin ultimele interventii asupra Legii nr.303/3004, respectiv a Legii nr.304/2004 nefiind, in acest caz, aplicat;
– existenta unei imunitati de jurisdictie penala de facto a procurorilor din cadrul SIIJ, in unele situatii;
– modul de reglementare si functionare a SIIJ, raportat la definirea notiunii de procuror ierarhic superior, comporta discutii din perspectiva principiului constitutional al controlului ierarhic.
VI. Propuneri
Vazand recomandarile cuprinse in documentele europene mentionate, dispozitiile legale care reglementeaza functionarea si organizarea SIIJ, precum si modul concret in care a functionat Sectia de la infiintare pana in prezent, propunem ca pozitia Ministerului Justitiei in raporturile cu autoritatile si institutiile publice, respectiv cu institutiile Uniunii Europene sau internationale pe aceasta tema sa fie in sensul sustinerii solutiei desfiintarii SIIJ.
