Crestere consistenta a bugetelor pentru serviciile secrete. SIE primeste cu peste 44% mai multi bani decat in 2021

Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2022 a fost lansat duminica dimineata in dezbatere publica, pe site-ul Ministerului Finantelor, acesta fiind stabilit la venituri in suma de 216,473 miliarde de lei, iar la cheltuieli in suma de 493,215 miliarde de lei credite de angajament si de 301,758 miliarde de lei credite bugetare, cu un deficit de 85,285 miliarde de lei.

Din proiect reiese ca serviciile secrete au parte de o crestere consistenta a bugetului pentru anul 2022.

Ce institutii primesc mai multi bani de la buget, conform unei analize publicate de hotnews.ro:

Administratia Prezidentiala va primi 74,5 milioane lei, in crestere cu 24%

Senatul – 217,7 milioane lei, mai mare cu 1,76%

Camera Deputatilor – 505,6 milioane lei (+15,5%)

Secretariatul General al Guvernului – 2,237 miliarde lei (10%)

Ministerul Afacerilor Interne – 23,3 miliarde lei (+13,5%)

Ministerul Afacerilor Externe – 1,21 miliarde lei (10,3%)

Ministerul Agriculturii – 24,58 miliarde lei (3,7%)

Ministerul Apararii – 23,1 miliarde lei (15,6%)

Ministerul Culturii – 1,29 miliarde lei (46,8%)

Ministerul Transporturilor – 17 miliarde lei (20,5%)

Ministerul Educatiei – 29,98 miliarde lei (7,25%)

Ministerul Sportului – 521,5 milioane lei (1,94%)

Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene – 12,79 miliarde lei (+355%)

Ministerul Familiei (cel al Gabrielei Firea) -183 milioane lei (e o institutie noua ce se desprinde din Ministerul Muncii)

Ministerul Economiei – 447,9 milioane lei (68%)

Ministerul Muncii – 56,5 miliarde lei (6,7%)

Ministerul Mediului – 2,36 miliarde lei (18,3%)

Ministerul Cercetarii – 1,78 miliarde lei (0,61%)

Serviciile

SRI – 3,17 miliarde lei (8,29%)
SIE – 600,2 milioane lei (44,7%)
SPP – 366,9 milioane lei (26%)
STS – 938,2 milioane lei (37%)

Ce institutii primesc mai putini bani la bugetul pe 2022

Ministerul Energiei – 3,342 miliarde lei (-7,9%)

Ministerul Finantelor – 5,87 miliarde lei (-16%)

Ministerul Antreprenoriatului si Turismului – 2,57 miliarde lei (-44%)

Ministerul Justitiei – 4,96 miliarde lei (-8%)

Ministerul Dezvoltarii – 7,72 miliarde lei (-21,6%)

Ministerul Public – 1,54 miliarde lei (-18,7%)

Ministerul Sanatatii – 23,5 miliarde lei (-0,1%)

Bugetul pentru anul viitor este configurat pe o crestere economica de 4,6% si un deficit ESA de 6,24% din PIB, arata raportul privind situatia macroeconomica pe anul 2022 si proiectia acesteia pe anii 2023-2025, informeaza Agerpres.

Potrivit proiectului, din taxa pe valoarea adaugata se aloca 20,397 miliarde de lei sume defalcate pentru bugetele locale, din care: 3,156 miliarde de lei pentru finantarea cheltuielilor descentralizate la nivelul judetelor; 8,875 miliarde de lei pentru finantarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraselor, municipiilor, sectoarelor si municipiului Bucuresti; 600 de milioane lei destinate finantarii cheltuielilor privind drumurile judetene si comunale, suma repartizata pe judete si 7,332 miliarde de lei pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraselor, municipiilor si judetelor, pentru finantarea cheltuielilor aferente functionarii serviciilor publice de salvare acvatica-salvamar si a posturilor de prim ajutor pe plajele cu destinatie turistica.

Raportul privind situatia macroeconomica pe anul 2022 si proiectia acesteia pe anii 2023-2025 arata ca proiectul de buget este configurat pe un cadru economic cu o crestere economica de 4,6 % prevazuta pentru anul 2022, cu un varf in anul 2023 de 5,3% si un ritm mediu anual de 4,9% pe intreg orizontul 2023-2025, mai mare comparativ cu cea estimata a fi inregistrata la nivelul UE cat si al Zonei Euro de 4,3%, in conditiile in care socul economic provocat de pandemie este unul dintre cele mai semnificative din istoria recenta, acesta avand, in cazul Romaniei, particularitatea unei reveniri relativ rapide a PIB real la nivelul pre-pandemic.

In document se precizeaza ca momentul mai acut al crizei a fost depasit prin masuri fiscale si monetare care au impulsionat activitatea economica, insa evolutiile economice sunt dependente de evolutia campaniei de vaccinare, manifestarea unor valuri viitoare pandemice, de particularitatile structurii economiei, de influentele externe determinate de gradul de integrare in lanturile de valoare adaugata si de productie europene si mondiale, precum si de masurile adoptate de autoritati in contextul dezechilibrelor gemene manifeste (de cont curent si fiscal) – masurile de sprijin urmand a fi retrase treptat in vederea atingerii obiectivului asumat de deficit bugetar de 3% la orizontul anului 2024.

Potrivit raportului, deficitul este estimat 76,983 de miliarde de lei, respectiv o pondere in PIB de 5,84%. In 2022, deficitul ESA este estimat la 6,24% din PIB in 2022, deficitul cash la 5,84% din PIB, iar cel structural la 5,71% din PIB.

Proiectia in ceea ce priveste deficitul bugetar pentru urmatorii trei ani arata o reducere progresiva a deficitului ESA la 4,40% din PIB in 2023, 2,90% din PIB in 2024 si 2,02% din PIB in 2025.

„Planificarea bugetara pe anul 2022 si estimarile pe perioada 2023-2025 stabilesc deficitul bugetar ESA in anul 2022 la 6,24% din PIB, urmand ca acesta sa ajunga in anul 2025 la 2,02 % din PIB, respectiv o reducere de 4,22 puncte procentuale fata de anul 2022, incadrandu-se la sfarsitul orizontului de prognoza (anul 2025) in prevederile regulamentelor europene, respectiv 2,02% din PIB in anul 2024. Anul 2021 a constituit o provocare importanta pentru Romania deoarece a reprezentat startul unui proces de consolidare fiscal-bugetara, care continua pe intreg orizontul de referinta, aspect care tinteste reducerea graduala a deficitului in conditiile in care efectele pandemiei inca sunt resimtite prin valuri succesive la nivel national si global”, se arata in document.

In anul 2022 cheltuielile destinate investitiilor insumeaza aproximativ 88,4 miliarde lei, reprezentand 6,7% in PIB, iar in anul 2025 acestea ajung la aproximativ 136,2 miliarde lei, o crestere in valoare absoluta fata de anul 2022, dar si ca procent in PIB cu un varf in anul 2025 de peste 8% din PIB, iar in anul 2024 acestea vor reprezenta 4,81% din PIB, o crestere de 6,1 miliarde de lei fata de anul 2021, cu un varf situat in anii 2020-2022.