Cresterea economica este asteptata sa decelereze semnificativ in 2023, in contextul costurilor ridicate cu energia si al prelungirii razboiului din Ucraina, dar sa se revigoreze in 2024
Cresterea economica este asteptata sa decelereze semnificativ in 2023, in contextul costurilor ridicate cu energia si al prelungirii razboiului din Ucraina, precum si pe fondul conduitei politicii monetare si al consolidarii fiscale, dar sa se revigoreze in 2024 ceva mai vizibil decat se anticipa anterior, se arata in Minuta sedintei de politica monetara a Consiliului de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei (BNR), din 9 februarie 2022, scrie Agerpres.
„Referitor la viitorul pozitiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au observat ca, dupa ce s-a temperat doar usor in anul 2022, cresterea economica este asteptata sa decelereze semnificativ in 2023 – in contextul costurilor ridicate cu energia si al prelungirii razboiului din Ucraina, precum si pe fondul conduitei politicii monetare si al consolidarii fiscale -, dar sa se revigoreze in 2024 ceva mai vizibil decat se anticipa anterior, in conditiile accelerarii atragerii de fonduri UE, inclusiv a celor aferente instrumentului Next Generation EU. Perspectiva face probabila o restrangere ceva mai graduala a excedentului de cerere agregata incepand cu trimestrul IV 2022 si de la un nivel mai ridicat decat s-a anticipat anterior, implicand inchiderea acestuia cu o intarziere de trei trimestre fata de proiectia precedenta si intrarea doar usoara a gap-ului PIB in teritoriul negativ spre finele anului 2024”, se spune in minuta BNR.
Potrivit BNR, s-a aratat ca principalul determinant al avansului PIB va ramane probabil consumul privat, dar in conditiile decelerarii puternice a cresterii acestuia in 2023, indeosebi pe fondul inflatiei inca ridicate si al ratelor marite ale dobanzilor la creditele si depozitele populatiei, precum si in contextul evolutiilor de pe piata muncii si al incertitudinii induse de prelungirea razboiului din Ucraina, de natura sa afecteze increderea consumatorilor.
Totodata, s-a sesizat ca o proportie foarte mare din cresterea PIB – sensibil superioara celor din anii precedenti – va fi generata probabil si de formarea bruta de capital fix, a carei dinamica este asteptata sa scada semnificativ in 2023, dar sa ramana in urmatorii doi ani deosebit de inalta din perspectiva istorica, in conditiile atragerii unui volum insemnat de fonduri europene aferente cadrelor financiare multianuale suprapuse si programului Next Generation EU, de natura sa sustina investitii publice cu efecte de antrenare in sectorul privat, dar intr-un mediu grevat inca de incertitudini si costuri ridicate, precum si de conditii financiare inasprite.
Conform BNR, exportul net va continua probabil sa exercite un impact contractionist in urmatorii doi ani, dar in scadere progresiva, in conditiile unei decelerari relativ mai pronuntate a cresterii volumului importului, fata de cea a volumului exporturilor de bunuri si servicii, reflectand mai cu seama dinamica absorbtiei interne, dar si evolutia cererii externe. In acest context, dupa o noua crestere semnificativa consemnata in 2022, deficitul de cont curent, exprimat ca pondere in PIB, va cunoaste probabil doar corectii usoare in 2023 si 2024, ramanand considerabil peste standardele europene, evolutii considerate deosebit de ingrijoratoare de catre membrii Consiliului, prin riscurile induse la adresa inflatiei, costurilor finantarii externe si, in final, a sustenabilitatii cresterii economice.
In acelasi timp, banca centrala mentioneaza ca au fost evidentiate incertitudinile si riscurile semnificative la adresa perspectivei activitatii economice, implicit a evolutiei pe termen mediu a inflatiei, generate de razboiul din Ucraina si de sanctiunile asociate, in principal prin efectele exercitate asupra increderii populatiei si investitorilor, precum si asupra veniturilor acestora, dar si prin afectarea economiilor principalilor parteneri comerciali si a perceptiei de risc asupra economiilor din regiune, cu impact asupra costurilor de finantare.
In acest context, membrii Consiliului au reliefat din nou importanta atragerii fondurilor europene, in principal a celor aferente programului Next Generation EU, care este conditionata de indeplinirea unor tinte si jaloane stricte in implementarea proiectelor, dar este esentiala pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranzitiei energetice, dar si pentru contrabalansarea, cel putin partiala, a impactului contractionist al socurilor pe partea ofertei, amplificate de razboiul din Ucraina si de inasprirea conditiilor economice si financiare pe plan international.
Incertitudini si riscuri semnificative raman asociate insa si conduitei politicii fiscale, au convenit membrii Consiliului, evocand, pe de o parte, tinta de deficit bugetar stabilita pentru 2023 in vederea continuarii consolidarii bugetare in contextul procedurii de deficit excesiv si al majorarii semnificative a costului finantarii, iar, pe de alta parte, seturile de masuri de sprijin prevazute a fi aplicate ori prelungite in acest an, intr-o conjunctura economica si sociala foarte dificila pe plan intern si global, cu potentiale implicatii adverse asupra parametrilor bugetari.
Membrii Consiliului au apreciat in mod unanim ca, in ansamblul sau, contextul analizat justifica mentinerea neschimbata a ratei dobanzii de politica monetara, in vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflatiei in linie cu tinta stationara de 2,5%, inclusiv prin ancorarea anticipatiilor inflationiste pe termen mediu, in conditiile unor costuri cat mai reduse in termenii cresterii economice.
S-a reiterat, totodata, importanta continuarii monitorizarii atente a evolutiilor din mediul intern si international, care sa permita adecvarea instrumentelor de care dispune BNR in vederea indeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preturilor pe termen mediu.
In aceste conditii, Consiliul de administratie al BNR a decis in unanimitate mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 7,00%; totodata, a decis mentinerea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00% si a ratei dobanzii aferente facilitatii de depozit la 6,00%. De asemenea, Consiliul de administratie al BNR a decis in unanimitate pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.
