Cristian Ghinea (USR) aduce acuzații grave: „Muzeul Holocaustului a fost un proiect sabotat personal de Nicușor Dan, când era primarul Capitalei. Unii ziceau: «Ăsta e antisemit, nu vrea!»”

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Ghinea susține că procedurile de avizare ar fi întârziat aproximativ doi ani și afirmă că unii dintre cei implicați în proiect ar fi ajuns să îl suspecteze pe Nicușor Dan de antisemitism. În replică, actualul șef al statului a susținut anterior că documentația prezentată de proiectanți încălca regulile urbanistice aplicabile zonei protejate și că existau probleme legate de regimul de proprietate al imobilului.

Ghinea: „N-au vrut Nicușor Dan și cu arhitectul-șef al Capitalei”

Declarațiile au fost făcute de Cristian Ghinea în podcastul „Autorul PNRR: Confesiunea finală”, realizat de Comunitatea Liberală 1848, în contextul unei discuții despre proiectele privind memoria victimelor regimurilor totalitare incluse în PNRR.

Rareș Bogdan, după triumful AfD în Germania: „Riscăm să sune clopotul de înmormântare pentru eurosistem”

Donald Trump a interzis importurile unor produse canadiene, de la lactate la mobilier, deși doar 20% dintre americani aprobă măsurile sale

„Am avut o obsesie cu memoria. Eu cred că reziliența unei societăți nu constă doar în autostrăzi și centrale electrice, ci și în memorie”, a afirmat fostul ministru.

Ghinea a enumerat proiectele privind memorialele anticomuniste de la Sighet, Râmnicu Sărat și Fortul 13 Jilava și a susținut că, dintre cele zece proiecte prevăzute inițial, aproximativ șase ar mai putea fi finalizate.

În cazul Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România, fostul ministru a acuzat direct administrația condusă de Nicușor Dan că ar fi întârziat proiectul.

„Muzeul Holocaustului din București. Nu-mi e clar dacă se mai întâmplă. Ăsta a fost un proiect sabotat personal de Nicușor Dan, când era primarul Capitalei”, a afirmat Ghinea.

Potrivit acestuia, disputa s-ar fi concentrat asupra soluției arhitecturale și a avizelor necesare pentru intervențiile asupra clădirii de pe Calea Victoriei nr. 218.

Ghinea susține că proiectul rezultat în urma concursului internațional prevedea păstrarea exteriorului clădirii și transformarea substanțială a interiorului pentru funcțiunea de muzeu.

„Și n-au vrut Nicușor Dan și cu arhitectul-șef al Capitalei. «Nu, nu. Trebuie să păstrăm scările din interior, că e monument»”, a relatat fostul ministru.

Potrivit lui Ghinea, blocajul administrativ ar fi durat aproximativ doi ani. „Deci unii dintre oamenii implicați în povestea aia au zis: «Bă, ăsta-i antisemit. Nu vrea»”, a mai declarat Cristian Ghinea.

Fostul ministru a susținut și că, la un moment dat, Cătălin Drulă, pe atunci președintele USR, ar fi intervenit pe lângă Nicușor Dan pentru deblocarea procedurilor.

„A trebuit să intervină Drulă, când era președinte la USR, să-l roage: «Hai, domnule, dă avizele, că pierde bani din PNRR»”, a spus Ghinea.

Afirmațiile privind presupusa suspiciune de antisemitism reprezintă declarația lui Cristian Ghinea și nu constituie, în sine, o concluzie oficială privind atitudinea sau motivațiile lui Nicușor Dan.

Nicușor Dan: Proiectul încălca regulamentul zonei protejate

Nicușor Dan a oferit anterior o explicație diferită în legătură cu blocajul proiectului. În 30 iulie 2025, întrebat despre situația Muzeului Holocaustului, acesta a susținut că problema a pornit de la modificările aduse soluției arhitecturale prezentate Primăriei.

Potrivit lui Nicușor Dan, Institutul „Elie Wiesel” organizase o procedură de achiziție în care tema inițială prevedea restaurarea clădirii și transformarea acesteia în muzeu. Ulterior, însă, documentația prezentată Primăriei în 2022 ar fi prevăzut demolarea imobilului și construirea unei clădiri noi.

„Spre stupoarea noastră, în anul 2022, a venit cu o propunere în care, nerespectând tema de proiect și nerespectând valoarea arhitecturală a respectivului imobil, a propus demolarea lui și construirea în loc a unui imobil singur, cu care nu am fost de acord, pentru că încălca regulamentul zonei protejate”, explica Nicușor Dan.

El a afirmat că în 2023 s-ar fi ajuns la o soluție de compromis, care presupunea conservarea unor elemente ale clădirii, inclusiv fațada și anumite componente interioare. Ulterior, potrivit fostului primar, proiectanții ar fi revenit cu o documentație care solicita noi demolări.

Nicușor Dan a invocat și o problemă distinctă de cea urbanistică: regimul de proprietate al imobilului. El a susținut că anumite părți ale construcției aparțineau altor proprietari, inclusiv Transelectrica, iar în lipsa acordului acestora Primăria nu putea emite legal autorizația de construire.

„Atât timp cât nu există acordul proprietarului, autorizația nu poate să fie emisă și problema asta de proprietate aparent banală nu a fost rezolvată încă de Guvernul României, până în momentul în care eu am plecat din poziția de primar”, afirma Nicușor Dan.

Proiect de peste 268 de milioane de lei

Muzeul Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România este prevăzut să fie amenajat în imobilul din Calea Victoriei nr. 218, din București. Guvernul a aprobat în noiembrie 2023 indicatorii tehnico-economici ai investiției.

Valoarea totală estimată a proiectului era atunci de 268,28 milioane de lei, inclusiv TVA, la prețurile din mai 2022, iar durata de execuție prevăzută era de 36 de luni. Beneficiarul investiției este Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”.

Finanțarea urma să fie asigurată din fonduri asociate PNRR, de la bugetul de stat și din alte surse legal constituite. Proiectul face parte din investițiile destinate memoriei victimelor Holocaustului și ale regimurilor totalitare, pe care Cristian Ghinea afirmă că a insistat să fie incluse în PNRR.

În contextul termenelor-limită pentru finalizarea proiectelor finanțate prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, Ghinea și-a exprimat îndoiala că toate investițiile vor putea fi duse la bun sfârșit. „Nu-mi e clar dacă se mai întâmplă”, a spus fostul ministru despre Muzeul Holocaustului.

Cristian Ghinea a susținut că proiectele memoriale reprezintă o componentă esențială a investițiilor pe care le-a promovat în PNRR. „O societate care nu are memoria valorilor democratice și antitotalitare, degeaba va avea autostrăzi. Până la urmă, tot se va prăbuși în sine însăși, în dictatură, în autoritarism”, a declarat fostul ministru.