CSM ii condamna pe Citu si Stelian Ion pentru ca au criticat clasarea dosarului „10 August”: „Au afectat independenta justitiei”

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a constatat joi ca este afectata independenta autoritatii judecatoresti prin declaratiile premierului Florin Citu, ale ministrului Justitiei, Stelian Ion, ale vicepremierului Dan Barna, dar si ale unor europarlamentari cu privire la instrumentarea dosarului „10 august”.

„Plenul Consiliului Superior al Magistraturii constata ca este afectata independenta autoritatii judecatoresti in ansamblul sau fata de afirmatiile din spatiul public referitoare la modul de instrumentare a dosarului intitulat generic ’10 august’ (majoritate: 12 voturi pentru ‘constata ca este afectata independenta autoritatii judecatoresti’, 4 voturi pentru ‘constata ca nu este afectata independenta autoritatii judecatoresti'”, se arata in minuta deciziei.

Inspectia Judiciara a efectuat verificari in acest caz, dupa ce presedintele CSM, Bogdan Mateescu, i-a inaintat o cerere formulata de judecatorul Andrea-Annamaria Chis, membru al CSM, privind apararea independentei sistemului judiciar in ansamblul sau fata de afirmatiile din spatiul public referitoare la modul de instrumentare a dosarului „10 august”.

Strategia naţională de apărare pune anticorupția pe loc fruntaș. Nicuşor Dan: „E greu să vrei să aperi un stat corupt. Corupţia slăbeşte coeziunea socială şi afectează economia”

Nicuşor Dan, despre donațiile din campanie: ”AEP-ul mi-a restituit 60 de milioane, deci cu un milion de lei mai puţin”

Ulterior solutionarii definitive a dosarului nr. 26704/3/2020, dar anterior motivarii hotararii judecatoresti, mai multe personalitati politice, reprezentanti ai puterilor executive si legislative – prim-ministrul, ministrul Justitiei, europarlamentari, reprezentanti ai partidelor politice aflate in prezent la guvernare – au facut o serie de afirmatii referitoare la legalitatea solutiilor dispuse, functionarea sistemului de justitie in ansamblul sau, activitatea procurorilor de caz, a procurorului-sef DIICOT si a judecatorului de camera preliminara. Acestia au solicitat, totodata, ca, dupa pronuntarea unei hotarari judecatoresti definitive, sa se identifice alte cai de continuare a anchetei penale fata de persoanele pentru care se dispusese clasarea sau demararea unei anchete parlamentare care sa aiba aceeasi finalitate, respectiv de stabilire a persoanelor vinovate, se mentioneaza in raportul Inspectiei Judiciare.

„Din analiza afirmatiilor personalitatilor publice, reprezentanti ai puterii executive si legislative, preluate si comentate ulterior in mass-media, se acrediteaza ideea lipsei unei anchete efective a procurorului de caz, ratificata de solutia pronuntata de judecatorul de camera preliminara, cu incalcarea principiului legalitatii procesului penal consacrat de art. 2 din Codul de procedura penala, iar solutia pronuntata ar fi una care nu are la baza o analiza a realitatii faptice in raport cu dispozitiile legale incidente”, se explica in document.

Conform acestuia, in afara principiului separatiei puterilor in stat consacrat de Constitutie, autorii emit verdicte, stabilesc vinovatii si exercita un „adevarat” control de legalitate al actelor procurorilor si al hotararii judecatoresti in afara oricarui cadru legal, plecand de la unicul argument factual legat de multitudinea plangerilor penale formulate in legatura cu evenimentul si lipsa audierii tuturor acestor persoane vatamate, desi, in sine, numarul acestora nu este un argument care sa justifice depasirea limitelor legale si reprezinta chestiuni care pot fi analizate in cursul procesului penal fie de catre procuror, fie de catre judecator.

Inspectorii judiciari sustin ca se situeaza „in afara” limitelor admisibile ale discursului public intr-un stat de drept abordarea ministrului Justitiei, „reprezentant al unei formatiuni politice si persoana vatamata in cauza”, de a promite adoptarea unor acte normative care sa diminueze statutul judecatorilor si procurorilor, ca „remediu” al dispunerii/pronuntarii unor solutii apreciate de acesta ca neintemeiate si nelegale.

„Raportat la situatia de fapt, dar si la cadrul legal care defineste independenta sistemului judiciar si limitele libertatii de exprimare, se poate concluziona ca aceste postari si interviuri, alaturi de alte interviuri realizate cu alte persoane/asociatii civice care au formulat denunturi/plangeri penale in legatura cu evenimentele petrecute la 10 august 2018 si preluate in emisiuni radio si tv, precum si in articolele de presa analizate au generat reactii si comentarii ample atat din partea realizatorilor, cat si din partea autorilor, in cadrul carora, plecand de la o singura cauza, au fost exprimate opinii si au fost emise concluzii cu caracter de generalitate, cu un puternic impact negativ asupra intregului sistem judiciar si a credibilitatii justitiei in randul opiniei publice, prin exprimarea unor suspiciuni cu privire la independenta judecatorilor si procurorilor atat sub aspect institutional, ca sistem judiciar, cat si functional, la nivel individual”, indica raportul.

Prin urmare, Inspectia Judiciara considera ca au fost depasite limitele admisibile ale discursului public, asa cum sunt protejate de dispozitiile articolul 10 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, care consacra libertatea de exprimare.

„In concluzie, prin declaratiile publice, postarile pe retele de socializare, astfel cum au fost preluate si prezentate in mass-media s-a produs o incalcare a principiului separatiei si echilibrului puterilor in stat, cu consecinta scaderii increderii cetatenilor in sistemul judiciar si, implicit, a afectarii independentei autoritatii judecatoresti in ansamblul sau”, transmit inspectorii judiciari.