CSM sabotează ședințele Comitetului de analiză a legislației în domeniul justiției: ”Proces lipsit de credibilitate”. La a doua ședință a ieșit scandal

Secția pentru judecători din cadrul CSM a dat publicității, joi, un comunicat extrem de dur în legătură cu Comitetul de analiză a legislației în domeniul justiției inițiat de premierul Ilie Bolojan în urma dezvăluirilor din documentarul Recorder, ”Justiție capturată”. 

”Secția pentru judecători apreciază că participarea la un asemenea demers, marcat de ambiguitate instituțională, lipsă de transparență, absența unei fundamentări legale și ignorarea deliberată a autorităților consacrate ale sistemului judiciar, riscă să confere o aparență de legitimitate unui proces lipsit de credibilitate și de garanțiile minime ale unui dialog instituțional real”, a transmis CSM într-un comunicat de presă.

Comunicatul integral:

”La data de 14 ianuarie 2026, domnii judecători Claudiu Drăgușin și Alin Ene, mandatați de Secția pentru judecători, au participat, la sediul Guvernului, la o întâlnire în vederea evaluării utilității și scopului demersului inițiat de Prim-ministrul României prin constituirea Comitetului de analiză a legislației în domeniul justiției.

După declarațiile lui Trump, Herzog afirmă că „Israel este un stat suveran” și că încă nu a fost luată nicio decizie privind grațierea premierului Netanyahu

Rusia anunță că a blocat WhatsApp în cadrul unei represiuni mai ample împotriva rețelelor sociale

Discuția a privit teme exclusiv administrative (Ecris 5, dosarul electronic, deficitul de personal etc.), în afara atribuțiilor Comitetului stabilite de art. 3 din Decizia Prim-ministrului nr. 574/19.12.2025, și care acaparează atribuțiile forurilor instituționale legale ale sistemului judiciar, respectiv Consiliul Superior al Magistraturii, Comitetul de Management Strategic sau Ministerul Justiției.

Textele de lege care ar urma să fie discutate ulterior sunt netransparente, nu se cunoaște cine le-a propus și denotă neseriozitate și lipsă de cunoaștere a realităților judiciare.

Spre exemplu, una dintre propuneri, deși pleacă de la afirmata idee a necesității păstrării continuității completului de judecată, vizează cazul absenței mai mari de 30 de zile a judecătorului, aflat în concediu medical, situație în care completul se va desființa automat și dosarele vor fi repartizate aleatoriu, obținându-se tocmai efectul contrar al afirmatei propuneri, respectiv readministrarea probatoriului în toate dosarele judecătorului respectiv.

Discuțiile purtate nu au oferit răspuns la întrebări legitime și esențiale cu privire la obiectivul real al Comitetului, la modul lui de funcționare și la legitimitatea sa. Nu s-a putut clarifica nici care au fost criteriile de selecție a invitaților, de ce unele asociații profesionale au fost invitate și altele nu. Nu s-a precizat nici cine face agenda Comitetului, și nici cum ajung temele de discuție pe agendă.

Reprezentanții Secției pentru judecători au constatat caracterul profund echivoc al bazei de constituire și funcționare a acestui Comitet, în condițiile în care nu există un temei normativ explicit care să îi definească statutul juridic, competențele, limitele mandatului sau raporturile cu autoritățile constituționale ale sistemului judiciar. Această ambiguitate normativă face imposibilă identificarea naturii activității acestui comitet și transformă demersul într-un mecanism informal, lipsit de legitimitate juridică.

În aceste condiții, Secția pentru judecători apreciază că participarea la un asemenea demers, marcat de ambiguitate instituțională, lipsă de transparență, absența unei fundamentări legale și ignorarea deliberată a autorităților consacrate ale sistemului judiciar, riscă să confere o aparență de legitimitate unui proces lipsit de credibilitate și de garanțiile minime ale unui dialog instituțional real.

Secția de judecători reafirmă că nu refuză dialogul pentru îmbunătățirea cadrului normativ (procedura de promovare, componența colegiilor de conducere, numirea prin concurs a vicepreședinților etc.), însă rămâne la ideea că astfel de discuții trebuie purtate într-un cadru clar, legal, de calm instituțional, între profesioniști, cu participarea zonelor din societate interesate, iar nu pe fond de emoție publică, într-un cadru ambiguu, netransparent, cu scopuri nedeclarate”.

A doua şedinţă a Comitetului pentru reforma legilor Justiţiei, constituit pe lângă Guvernul României, a avut loc miercuri, într-un climat tensionat, potrivit unor surse participante citate de G4Media.

Conform aceloraşi surse, judecători membri ai Consiliul Superior al Magistraturii, reprezentanţi ai societăţii civile din Consiliu şi lideri ai unor asociaţii de magistraţi, între care Dana Gârbovan şi Andreea Ciucă, şi-au exprimat nemulţumirea faţă de componenţa comitetului, criticând prezenţa unor organizaţii civice, precum Expert Forum, Funky Citizens şi Declic. „Nu ne face nouă legile societatea civilă, cine sunt aceşti oameni, ce competenţă au?”, ar fi fost una dintre intervenţiile din cadrul şedinţei, fiind invocată inclusiv posibilitatea părăsirii reuniunii.

După calmarea discuţiilor, participanţii au trecut la dezbateri pe fond, iar potrivit surselor citate, s-a conturat un consens asupra celor patru teme abordate: elaborarea unui plan pe cinci ani pentru acoperirea deficitului de personal din instanţe, reconfigurarea hărţii judiciare prin desfiinţarea unor judecătorii cu volum redus de activitate, realizarea unui audit al sistemului electronic de repartizare aleatorie a dosarelor şi reorganizarea parchetelor de pe lângă judecătorii la nivel judeţean.

Ultima propunere vizează, în principiu, existenţa unui singur parchet de pe lângă judecătorie la nivelul fiecărui judeţ, în reşedinţa de judeţ, cu subordonarea procurorilor care funcţionează în prezent la parchetele orăşeneşti. „Un procuror din Tecuci va putea face anchetă şi la Târgu Bujor, pentru că raza de competenţă devine întreg judeţul Galaţi, ceea ce înseamnă o utilizare mai raţională a resursei umane”, au explicat sursele.

Următoarea şedinţă a comitetului este programată săptămâna viitoare, urmând să fie discutată şi o temă considerată sensibilă, respectiv repartizarea competenţelor de investigare a magistraţilor între Direcția Națională Anticorupție, pentru fapte de corupţie, DIICOT, pentru infracţiuni de crimă organizată, şi parchetele obişnuite, pentru infracţiuni de drept comun, model existent înainte de anul 2018.

Potrivit surselor citate, judecătorii din CSM şi unele asociaţii de magistraţi şi-au exprimat deja opoziţia faţă de această variantă, în timp ce procurorii din CSM, organizaţiile civice şi alte asociaţii de magistraţi s-au declarat favorabile.

Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție a fost înfiinţată în anul 2018, în mandatul fostului ministru al Justiţiei Tudorel Toader. Potrivit sursei citate, în cei patru ani de funcţionare, structura nu a instrumentat dosare de corupţie în magistratură, în condiţiile în care anterior, la DNA, erau soluţionate anual mai multe astfel de cauze. În acelaşi timp, activitatea secţiei a fost asociată cu investigarea unor magistraţi vocali, fiind menţionat şi cazul fostei şefe a DNA, Laura Codruța Kovesi.