CTP se alătură protestelor: ”România ar trebui exclusă de facto din UE după decizia CCR în cazul Fritz”

Adaugă ca sursă preferată pe Google

CTP ajunge la această concluzie după ce acuză Curtea Constituțională că s-ar fi plasat „deasupra Constituției” și că, prin validarea prevederii care îl poate lăsa pe Fritz fără mandat, ar fi acceptat aplicarea retroactivă a unei sancțiuni.

„Concluzia sussemnatului: calea de consecință, firească și asta, a stării politice, juridice, economice actuale a statului român ar trebui să fie excluderea de facto a României din UE, ba chiar și din Consiliul Europei, în care am fost acceptați în octombrie 1993”, afirmă Cristian Tudor Popescu.

Divorțul văzut prin ochii copilului și rana pe care părinții o pot adânci fără să își dea seama

Tarifele lui Trump împotriva Canadei se întorc împotriva republicanilor

România este membră a Consiliului Europei din 7 octombrie 1993 și a Uniunii Europene din 1 ianuarie 2007.

CTP: CCR „s-a considerat deasupra Constituției”

Gazetarul leagă decizia din cazul Fritz de evoluția Curții Constituționale din ultimii ani și revine asupra anulării alegerilor prezidențiale din 2024.

El contestă explicația potrivit căreia CCR ar fi intervenit atunci în primul rând pentru apărarea statului de drept.

„O durea tot în 3 litere pe CCR de salvarea statului de drept, de salvarea României de pe buza prăpastiei, când a blocat pârghia deschisă profetului Georgescu către Cotroceni. Problema era că nu intra Ciolacu în turul 2, în ciuda mitei masive pentru națiune pe care a dat-o din bugetul de stat”, susține Cristian Tudor Popescu.

CTP susține că momentul respectiv ar fi marcat o schimbare profundă a poziției instituției.

„Din acel moment, CCR s-a considerat deasupra Constituției, deasupra legilor, chiar și ale bunului simț, devenind o adevărată regină a României”, afirmă el.

„Legea anti-Fritz împinsă de PSD”

Gazetarul atacă apoi direct hotărârea privind noua Lege a integrității.

„Așa că încălcarea unui principiu fundamental al Justiției, nonretroactivitatea legilor, prin decizia privind legea anti-Fritz împinsă de PSD, e cât se poate de firească”, afirmă CTP.

Noua prevedere stabilește că persoanelor pentru care s-a constatat definitiv o incompatibilitate sau un conflict de interese înainte de intrarea în vigoare a legii și pentru care nu s-a împlinit termenul de trei ani le încetează funcția, demnitatea publică sau mandatul în termen de 30 de zile de la intrarea actului normativ în vigoare.

Dominic Fritz se află printre persoanele care pot intra sub incidența regulii, după decizia definitivă în procesul cu Agenția Națională de Integritate.

Fritz, USR și mai mulți juriști susțin că este introdusă retroactiv o consecință juridică nouă. CCR a afirmat însă, în comunicatul privind soluția, că aplicarea în timp a măsurilor respectă articolul 15 alineatul 2 din Constituție. Motivarea completă trebuie să explice raționamentul Curții.

CTP ironizează și celelalte decizii ale CCR

Cristian Tudor Popescu face trimitere și la respingerea altor prevederi din aceeași lege, inclusiv amendamentele AUR referitoare la declarațiile de interese financiare ale partenerilor necăsătoriți ai demnitarilor.

„După cum firească este și respingerea de către Regină a amendamentelor AUR privind biodiversitatea și pe Mirabela Grădinaru – nu erau ale PSD. Remarcabilă mișcarea-fulger cu care N. Dan a publicat declarația de avere a dnei Grădinaru. Deci, CCR e dreaptă, cum ar veni, aprobă, dar și respinge”, afirmă gazetarul.

El așteaptă acum decizia președintelui Nicușor Dan asupra legii.

„Interesant dacă președintele Dan va promulga sau nu legea anti-Fritz, căci nu prea are cum s-o scalde, după obicei”, scrie CTP.

Nicușor Dan s-a numărat printre cei care au contestat legea la Curtea Constituțională, invocând inclusiv principiul neretroactivității.

Atac și la întâlnirea dintre Bolojan și Simina Tănăsescu

CTP critică dur și întrevederea dintre premierul interimar Ilie Bolojan și președinta CCR, Simina Tănăsescu, desfășurată cu numai câteva zile înaintea pronunțării Curții asupra Legii integrității.

„Cât privește întâlnirea la separeu, taman în aceste zile, dintre președinta CCR Tănăsescu și premierul interimar Bolojan, nu-mi pot da seama a cui prostie e mai mare, și a cui explicație, mai stupidă”, afirmă gazetarul.

Tănăsescu și Bolojan au negat că ar fi discutat despre vreun dosar aflat pe rolul CCR. Președinta Curții a susținut că întrevederea a vizat exclusiv obținerea unor spații suplimentare pentru funcționarea instituției.

Întâlnirea face acum și obiectul unei anchete parlamentare aprobate de Comisia pentru constituționalitate din Senat, cu voturile PSD, AUR și PACE.