Cum a făcut praf PSD-ul imaginea României de ”țară stabilă”. Politico: ”Este haos în România”

Adaugă ca sursă preferată pe Google

”Ce să înțelegi din haosul din România”, a titrat Politico, ilustrând articolul cu o fotografie a lui Sorin Grindeanu.

România traversează o nouă perioadă de turbulențe politice, care ar putea avea consecințe de amploare pentru a șasea cea mai populată țară din Uniunea Europeană, potrivit analizei publicate de Politico.

Iată articolul integral:

Pe măsură ce coaliția se destramă, poate președintele centrist Nicușor Dan să găsească o modalitate de a ține în frâu extrema dreaptă și de a menține acest membru esențial al NATO pe un drum al stabilității?

Membrii delegației lui Donald Trump au aruncat toate cadourile primite în China înainte de îmbarcarea în Air Force One

Bulgaria a câștigat ediția din 2026 a concursului Eurovision. Alexandra Căpitănescu a adus România pe locul trei, una dintre cele mai bune clasări din istorie

România traversează un nou episod de turbulență politică, care ar putea avea consecințe de amploare pentru a șasea cea mai populată țară din Uniunea Europeană.

La aproape un an de la o alegere prezidențială divizantă, candidatul de extremă dreapta învins, George Simion, urcă acum puternic în sondaje și provoacă haos în Parlamentul României.

El promovează o moțiune de neîncredere în Guvern săptămâna viitoare, care ar putea duce la demiterea prim-ministrului Ilie Bolojan și ar putea declanșa o perioadă de instabilitate care ar amenința perspectivele economice deja fragile ale țării.

Țara se confruntă cu un termen-limită important în luna august pentru a finaliza reforme care ar debloca aproximativ 11 miliarde de euro din fonduri UE, iar analiștii se tem că dificultățile Guvernului în controlul finanțelor publice ar putea declanșa o retrogradare a ratingului de țară.

Însă măsurile dure de austeritate adoptate în ultimul an pentru a reduce deficitul bugetar al României au afectat popularitatea politicienilor de centru-stânga și liberali care au promovat aceste reforme. Iar naționaliștii lui Simion văd acum o oportunitate de a profita.

Ce se întâmplă?

Pe scurt, criza din România se reduce la un conflict între premierul Bolojan, care conduce Partidul Național Liberal, și partenerii săi de coaliție din Partidul Social Democrat.

PSD s-a retras săptămâna trecută din coaliția lui Bolojan și a cerut înlocuirea acestuia. Partidul nu este de acord cu politicile severe de austeritate ale premierului, precum majorările de taxe și înghețarea salariilor din sectorul public — care au afectat domeniile pe care le reprezintă — sau cu stilul său politic rigid.

PSD susține acum moțiunea de neîncredere împotriva Guvernului alături de partidul de extremă dreapta Alianța pentru Unirea Românilor.

Bolojan l-a acuzat dur pe liderul PSD, Sorin Grindeanu, că minte în privința disponibilității de a colabora cu Simion. Însă PSD insistă că nu formează nicio alianță reală cu AUR dincolo de votul împotriva Guvernului.

„Cred că este foarte periculos pentru democrație”, a declarat Cristian Pîrvulescu de la SNSPA București. Efortul comun de a-l înlătura pe premier ar putea „legitima și normaliza extrema dreaptă”, a spus acesta.

Votul asupra moțiunii de „cenzură” a Guvernului este așteptat să aibă loc pe 5 mai.

Ce este în joc?

Instabilitatea din România are consecințe semnificative dincolo de granițele țării. Cu o populație de aproximativ 19 milioane de locuitori, România este un actor important în UE, situat strategic la marginea estică a blocului, la granița cu Ucraina.

De asemenea, țara construiește cea mai mare bază militară NATO de la Marea Neagră și joacă un rol-cheie în securitatea regională, găzduind sistemul american de apărare antirachetă de la Deveselu.

România s-a dovedit până acum un hub logistic esențial pentru sprijinirea Ucrainei în războiul cu Rusia. Însă partidul lui Simion are în prezent aproximativ 35% în sondaje, iar dacă ar ajunge la putere, ar putea opri acest sprijin.

Simion se opune, de asemenea, influenței Bruxelles-ului asupra cheltuielilor publice și ar rezista politicilor comune ale UE în domeniul migrației.

Există implicații și pentru politica europeană, deoarece decizia PSD de a colabora cu AUR a stârnit deja reacții în Parlamentul European.

Liniștirea piețelor

O preocupare mult mai imediată în România este reacția piețelor financiare. Austeritatea era considerată esențială pentru a liniști investitorii și pentru a îndeplini cerințele Bruxelles-ului; în 2024, România avea cel mai mare deficit din UE, de 9% din PIB.

„Nu ne putem permite o retrogradare”, a declarat analistul politic Radu Magdin. „Orice fel de haos politic trebuie rezolvat relativ ordonat până la 15 iunie, pentru că agențiile de rating vor analiza situația României în iulie, august și septembrie.” O rezolvare rapidă a crizei este, prin urmare, crucială, a spus acesta.

O altă îngrijorare este impactul posibil asupra democrației românești. Decizia PSD de a colabora cu AUR pentru a-l înlătura pe Bolojan ar putea avea efecte inverse, sugera Pîrvulescu, încurajând mai mulți alegători să considere partidul lui Simion o opțiune viabilă la viitoarele alegeri.

Ce urmează?

Între acum și votul de neîncredere așteptat săptămâna viitoare, toate părțile vor încerca să obțină cele 233 de voturi necesare pentru majoritate. Pe hârtie, AUR și PSD sunt aproape de acest număr dacă toți parlamentarii lor votează, dar există încă șanse ca Bolojan și susținătorii săi să reziste.

Dacă Bolojan pierde votul, va fi înlăturat din funcția de prim-ministru. Președintele independent centrist Nicușor Dan va începe apoi consultări cu liderii partidelor pentru formarea unui nou guvern.

În acest caz, o posibilitate este ca coaliția dintre liberalii lui Bolojan și social-democrați să continue, dar cu un premier tehnocrat independent — o opțiune considerată probabilă de unii analiști.

PSD a declarat deja că este deschis să continue coaliția cu un alt prim-ministru. Însă tensiunile generate de această criză ar putea face dificilă refacerea relațiilor.

Cealaltă variantă este ca Bolojan să câștige votul. În acest caz, fie PSD ar trebui să accepte situația, fie, mai probabil, Bolojan ar conduce un guvern minoritar, cu PSD în opoziție alături de AUR. Unii suspectează că acesta ar fi fost planul lui Bolojan încă de la început, potrivit lui Pîrvulescu.

Va ajunge Simion la putere?

Simion s-a arătat precaut în privința posibilității de a deveni premier, dar nu a exclus-o. Pe hârtie, însă, acest lucru pare imposibil în prezent, mai ales pentru că Nicușor Dan a declarat că nu va desemna partide anti-europene la guvernare.

Cea mai bună șansă a lui Simion rămâne câștigarea puterii la alegeri viitoare — fie la parlamentarele din 2028, fie la prezidențialele din 2030. Alegerile anticipate sunt considerate puțin probabile.

Potrivit lui Pîrvulescu, nu există „nicio șansă” ca Simion să devină premier pe termen scurt. Magdin are o opinie similară, afirmând că Simion „nu este interesat” de această funcție „în acest moment”.

Cum s-a ajuns aici?

Au trecut doar 10 luni de când Bolojan a preluat funcția și a început reformele pentru reducerea deficitului bugetar.

Acestea au inclus măsuri dure de austeritate — taxarea pensiilor, majorarea TVA și înghețarea salariilor din sectorul public — care au provocat proteste.

Deși deficitul a început să scadă, inflația rămâne ridicată, iar costul politic al acestor măsuri nepopulare a fost semnificativ.

Unele relatări sugerează că tensiunile dintre președinte și premier au contribuit la criză, însă apropiații lui Nicușor Dan neagă acest lucru.

„Nu este o mare prietenie între ei”, a spus Pîrvulescu. „Președintele vrea stabilitate, iar problema este stilul rigid al lui Bolojan. Politica este arta flexibilității. El nu este flexibil.”

Magdin a fost de acord: „Una dintre problemele lui Bolojan a fost încăpățânarea. Uneori este o calitate, dar când pare rigid, antagonizează multă lume.”

Ce se întâmplă în politica românească?

Mulți români sunt sătui după ani de scandaluri de corupție și după criza privind presupusa ingerință rusă în alegerile prezidențiale din 2024, care au fost anulate.

Liderul de extremă dreapta Călin Georgescu, favorit atunci, este în prezent judecat pentru presupusa tentativă de lovitură de stat.

Totuși, el are în continuare susținători, iar mulți români sunt sceptici față de instituțiile statului și consideră că acesta a fost victima unei conspirații.

Există și o problemă structurală în modul de funcționare al Constituției, a arătat Pîrvulescu: premierul are puteri importante, dar este constrâns politic de necesitatea de a guverna în coaliții, ceea ce a dus la o succesiune de crize politice.