„Cum ar fi fost daca?”. Argumentele halucinante ale DIICOT pentru clasarea Dosarului 10 August. Cum sunt aparati jandarmii
DIICOT invoca, in ordonanta de clasare a dosarului ”10 august”, prevederi CEDO pentru a justifica interventia in forta a jandarmilor impotriva manifestantilor din Piata Victoriei, precum si „credinta sincera” a autoritatilor in aplicarea legii.
Ordonanta de clasare intocmita de DIICOT cuprinde 155 de pagini, in document fiind mentionate prevederile ale legislatiei interne, dar si dispozitii CEDO, in baza carora s-a fundamentat decizia procurorilor de a clasa acest dosar, prin care sefii Jandarmeriei de la acea vreme au scapat de acuzatii.
Procurorii admit ca deciziile luate de autoritati in gestionarea protestului din Piata Victoriei nu au fost perfecte, insa, in conditiile in care unii protestatari pasnici ii incurajau pe cei violenti sa exercite acte de agresiune impotriva jandarmilor, singura constanta pentru gestionarea situatiei a fost „mai stricta aplicare a legii”.
„Intr-o dinamica a evenimentelor pe parcursul carora ambivalenta ‘protestatar pasnic – protestatar violent’, respectiv ‘protestatar violent – protestatar pasnic’ s-a succedat cu repeziciune si a cuprins o masa mare de participanti la adunarea publica de protest, singura constanta de natura a permite gestionarea situatiilor cu potential degenerativ la adresa ordinii publice si sigurantei cetateanului a constituit-o mai stricta aplicare a legii. (…) Deciziile luate la fata locului nu sunt perfecte, insa ele vor trebui fundamentate pe o credinta sincera in aplicarea legii”, spune DIICOT, citat de Agerpres.
Procurorii invoca dispozitii CEDO, in sensul ca utilizarea fortei de catre reprezentantii statului poate fi justificata atunci cand se bazeaza pe „credinta sincera”, chiar daca ulterior se dovedeste ca interventia a fost gresita.
„Curtea Europeana a Drepturilor Omului a hotarat ca ‘utilizarea fortei de catre agenti ai statului poate fi justificata (…) in cazul in care se bazeaza pe credinta sincera, care este perceputa, din motive intemeiate, valabila in acel moment, dar care ulterior se dovedeste a fi gresita. A se considera altfel ar insemna impunerea unei sarcini nerealiste asupra statului si a legii in indeplinirea indatoririlor lor, poate chiar in detrimentul vietii lor si a celorlalti'”, declara DIICOT.
Procurorii ofera cateva exemple de interventii ale jandarmilor, care ar putea fi catalogate ca fiind „disproportionate”, insa ele beneficiaza de „prezumtia de legalitate”, deoarece in piata nu mai era vorba de un protest pasnic, ci de o confruntare intre doua tabere beligerante.
„Capturile de ecran surprind gestul unui barbat, care, aflat la zona de contact cu fortele de ordine, se foloseste de o sticla pentru a arunca cu lichide in jandarmi. Acestia reactioneaza pe directia protestatarului violent cu substante iritant-lacrimogene. Analizata separat de contextul evenimentelor care au precedat acest moment, actiunea jandarmilor ar putea fi criticata sub aspectul necesitatii, gradualitatii si proportionalitatii. Plasata insa in contextul presiunilor constante si a violentelor exercitate de protestatari diferiti din categoria celor care initial pareau a se manifesta pasnic, dar care deveneau violenti intr-o succesiune a evenimentelor al carui tablou general evoca mai degraba imaginea confruntarii a doua tabere beligerante, decat pe cea a unei adunari publice de protest desfasurata in limitele legii, analiza modului in care fortele de ordine au gestionat punctual fiecare act de raspuns la adresa actiunilor violente/amenintatoare la care au fost supuse, va beneficia de acea prezumtie de legalitate asociata obligatiei de instituire a unor sarcini realiste ce exced dimensiunii filosofice a paradigmei: cum ar fi fost daca…?!”.
