Adaugă ca sursă preferată pe Google
Chiar dacă astăzi avem viniluri de înaltă fidelitate și sisteme audio acasă care rivalizează cu sunetul din cinematografe, iar muzica poate fi ascultată în calitate excelentă pe dispozitive personale, experiența muzicii live rămâne una cu totul specială. Un studiu arată ce se întâmplă în creier în timpul unui concert live.
Cuprins
Cercetători de la Northeastern University (SUA) au aflat și de ce. „Interpretarea live sincronizează undele cerebrale cu muzica”, explică Psyche Loui, profesor și director la Music, Imaging and Neural Dynamics (MIND) Lab.
Pe scurt, la fel cum instrumentele sunt acordate la o anumită tonalitate, și creierul nostru „se acordează” la muzică, explică specialistul, conform Medical Xpress.
Ritmurile creierului și percepția muzicii
„Ritmurile din creier se aliniază, de fapt, cu ritmurile muzicii”, explică și doctorandul Arun Asthagiri. Această aliniere devine mai puternică în timpul concertelor live, ceea ce ar putea explica de ce muzica interpretată pe scenă este mai captivantă și se fixează mai bine în memorie.
Studiul, publicat în revista Social Cognitive and Affective Neuroscience, se bazează pe ideea că atât sunetul, cât și activitatea cerebrală pot fi descrise prin unde. În sunet, frecvența (măsurată în hertzi) indică de câte ori pe secundă se repetă o vibrație. Urechea umană poate percepe sunete cuprinse între aproximativ 20 Hz și 20.000 Hz.
Undele cerebrale și experimentul EEG
În plus, creierul percepe și tipare de ritm mult mai lente, sub 20 Hz. De exemplu, o notă de vioară de 440 Hz (nota La) poate fi repetată o dată pe secundă, creând un ritm de 1 Hz, perceput ca tipar, nu ca sunet separat.
În paralel, activitatea cerebrală, generată de descărcările electrice sincronizate ale neuronilor, este, de asemenea, descrisă în termeni de unde. Cercetătorii au măsurat această activitate prin EEG la 21 de participanți, care au ascultat cu ochii închiși atât înregistrări, cât și interpretări live ale violonistului Joshua Brown, în sala de concert. Acesta a interpretat lucrări de Bach, atât piese rapide, cât și lente.
Rezultatele au arătat că undele cerebrale ale ascultătorilor se sincronizează cu structura muzicii, un fenomen numit „phase locking”. Această sincronizare a fost mai puternică în cazul muzicii live, mai ales la pasaje rapide, se arată în studiu.
O analogie folosită de cercetători este cea a unor alergători pe o pistă: cu cât distanța dintre „alergătorul sunet” și „alergătorul creier” rămâne mai constantă, cu atât sincronizarea este mai puternică. Dacă această relație fluctuează, sincronizarea este slabă.
În cadrul studiului, participanții au descris concertele live ca fiind mai captivante și mai plăcute decât înregistrările. În același timp, măsurătorile cerebrale au arătat un nivel mai ridicat de implicare.
Experiența live și factorii emoționali
Nu este vorba doar de muzică. Totuși, cercetătorii atrag atenția că experiența live implică și alți factori: prezența publicului, atmosfera sălii sau vibrațiile fizice ale sunetului. De asemenea, participanții erau studenți la Conservator, ceea ce poate influența preferințele.
Chiar și așa, echipa spune că rezultatele ajută la înțelegerea modului în care oamenii percep și se conectează emoțional la muzică. În viitor, vor fi analizate și alte situații, precum coruri, vorbire, poezie sau conversație.
Potrivit cercetătorilor, acest nivel crescut de implicare nu este prezent doar în cazul muzicii clasice, ci poate apărea în multe forme de exprimare sonoră live.
Citește și
- • Ce nu îți spune nimeni despre cele 80 de minute de somn pe care le pierzi în fiecare noapte
- • Copiii născuți în pandemie, afectați de perioada carantinei. Specialiștii explică ce consecințe se văd astăzi
- • Tehnica revoluționară ce ar putea salva gheața arctică a trecut primul test. De ce cercetătorii privesc rezultatele cu prudență
- • Afecțiunea mai puțin cunoscută care îi face pe oameni să se rătăcească inclusiv în propria casă. Cum se manifestă
- • Învățarea mai multor limbi străine poate încetini procesul de îmbătrânire a creierului cu până la 13 ani
- • Apa, considerată cel mai banal element al omenirii, păstrează totuși un ultim mister
Comentarii
Recomandări
Citește mai departe
Un bărbat în vârstă de 29 de ani a fost reţinut de poliţiştii Capitalei, după ce a publicat pe reţelele de socializare mai multe înregistrări în care ameninţa că va ucide o femeie şi le reproşa, în termeni grosolani, poliţiştilor şi jandarmilor că nu intervin pentru a-l împiedica. Poliţia Capitalei a publicat o înregistrare video […]
Europarlamentarul PNL Siegfried Mureşan i-a răspuns, sâmbătă, fostului ministru al Muncii Florin Manole, după ce acesta l-a ironizat în legătură cu participarea la negocierile privind Legea salarizării, afirmând că social-democratul se comportă „asemenea unui elev corigent, care nu a învăţat tot anul”. Mureşan susţine că nu a primit în realitate o invitaţie la discuţii şi […]
Facţiunile ultraconservatoare din Iran îi acuză pe preşedintele Masoud Pezeshkian, pe ministrul de Externe Abbas Araghchi şi pe negociatorul-şef Mohammad Bagher Ghalibaf că încearcă să preia controlul asupra ţării şi să abandoneze principiile revoluţiei islamice, după încheierea unui acord cu Statele Unite, relatează CNN. Tensiunile s-au amplificat după moartea fostului lider suprem Ali Khamenei şi […]
Parchetul General afirmă că Raportul Comisiei Europene privind statul de drept nu confirmă existenţa unor disfuncţionalităţi sistemice în activitatea Ministerului Public şi nici faptul că actualul cadru normativ ar fi provocat, prin el însuşi, un regres al sistemului judiciar. Într-un comunicat publicat sâmbătă, instituţia susţine că semnalarea problemelor din justiţie trebuie să se bazeze pe […]
Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu a criticat afirmaţiile preşedintelui PSD, Sorin Grindeanu, care i-a numit „sectă” pe susţinătorii lui Ilie Bolojan, afirmând că este „trist” ca liderul unui partid şi preşedintele Camerei Deputaţilor să îi eticheteze astfel pe românii care au o altă opinie. „Cred că este trist că preşedintele unui partid şi, în acelaşi timp, […]
