Cum i-a supărat iar Bolojan pe magistrați la Cotroceni. Le-a spus că vrea să le taie pensiile de la 5.000 euro la 3.200 euro pe lună

Premierul Ilie Bolojan a afirmat, joi, că nu s-a ajuns la niciun acord în urma discuţiilor pe tema reformei pensiilor magistraţilor, care s-au desfăşurat miercuri la Palatul Cotroceni.

Într-un interviu acordat joi seara pentru Euronews, acesta a declarat că nu s-a ajuns la un acord privind cuantumul pensiei pentru magistrați și nici asupra perioadei de tranziție către un nou sistem.

Guvernul a propus ca pensia magistraților să fie redusă la aproximativ 3.200 de euro net pe lună, față de cei circa 5.000 de euro încasați în prezent, însă varianta a fost respinsă. „Fiecare ne-am spus punctele de vedere, dar nu am ajuns la o soluție agreată de ambele părți și nici nu ne-am apropiat de o variantă care să ducă la un numitor comun”, a afirmat premierul.

Diferențe majore privind raportarea pensiei la ultimul salariu

Ilie Bolojan a explicat că unul dintre principalele puncte de divergență a fost legat de modul în care se raportează pensia la ultimul salariu. În prezent, pensia reprezintă 80% din salariul brut, dar nu poate depăși ultimul salariu, ceea ce face ca venitul la pensie să fie, practic, egal cu cel din perioada de activitate. „Este anormal orice s-ar spune, legat de sistemul de contributivitate, de echitate și de diferența uriașă dintre pensia din magistratură și pensia medie din România”, a subliniat Bolojan.

Se așteaptă noi reglementări. Comisia Europeană renunță la planul de eliminare treptată a motoarelor cu ardere internă începând cu 2035

Grevă generală astăzi în Italia de la transport la școli. Au loc demonstrații și proteste față de legea bugetului pe 2026

Premierul a adăugat că la Cotroceni s-a convenit ca declarațiile publice să nu tensioneze suplimentar situația, însă a atras atenția că dezechilibrele din sistem trebuie corectate. Pensia medie în România este de 550-600 de euro, în timp ce un magistrat se pensionează astăzi cu aproape 5.000 de euro. „Este o diferență foarte mare. Aceste lucruri trebuie corectate”, a punctat șeful Guvernului.

Vârsta de pensionare, un alt subiect sensibil

Bolojan a avertizat și asupra necesității creșterii vârstei de pensionare în magistratură, întrucât pensionările la 48-50 de ani nu mai pot fi susținute de bugetul de stat. Doar 53% dintre românii cu vârste între 55 și 64 de ani sunt activi pe piața muncii, ceea ce poziționează România pe penultimul loc în Uniunea Europeană.

„Sunt două aspecte importante care nu ţin de viziunea unei persoane, ci ţin de nişte realităţi care nu pot fi contestate. Nu mai putem să susţinem şi nu mai putem suporta nici din punct de vedere al sustenabilităţii, nici din punct de vedere al unei justiţii sociale o pensionare care să fie între 48 şi 50 de ani. Deci vârsta de pensionare prea rapidă nu mai poate fi suportată, aceasta este o realitate pe care nu o putem contesta”, a subliniat prim-ministrul.

Ce pensie propune Guvernul pentru magistrați

Întrebat direct ce nivel ar urma să aibă pensia după reformă, premierul a răspuns: „Dacă s-ar aplica ceea ce am propus, ar fi 70% din ultimul salariu, aproximativ 3.500 de euro net. La această sumă se aplică CASS-ul de 10%, ceea ce duce pensia la circa 3.200 de euro”.

Bolojan a subliniat că propunerea Guvernului ar asigura oricum un nivel de trai superior pentru magistrați. „Este o pensie pe care foarte puțini români o încasează. Ai oricum o bătrânețe decentă”, a afirmat el.

Premierul a reiterat că fără măsuri urgente, „amanetăm viitorul României” și a precizat că liberalii susțin inclusiv reducerea numărului de parlamentari.