Cum microbii din corp îți pot influența somnul

În timp ce te întinzi în pat, gândindu-te poate la ziua care a trecut sau la ce te așteaptă mâine, corpul tău este în plină activitate. Nu doar că organele tale lucrează neîncetat, dar în interiorul și pe suprafața ta trăiesc miliarde de micro-organisme bacterii, virusuri și fungi care se mișcă, concurează și interacționează într-un dans invizibil pentru ochiul uman. La prima vedere, poate părea înfricoșător. Dar cercetările recente arată că acești „locatari” microscopici ar putea să fie aliații tăi pentru un somn mai odihnitor și mai sănătos.

Dezvăluirea este simplă: microbiomul, ecosistemul de microbi care ne populează corpul, poate influența modul în care dormim. Cu cât comunitățile microbiene sunt mai diverse și echilibrate, cu atât somnul tinde să fie mai bun; dimpotrivă, dezechilibrele pot amplifica insomniile, tulburările circadiene și chiar riscul unor boli metabolice.

Decizia CCR privind pensiile magistraților: o nouă amânare

Doi vloggeri români au simțit pe pielea lor „înțelepciunea rusească”: au fost reținuți, umiliți și declarați „dușmani ai statului” în timpul unei excursii în Rusia – VIDEO

Pentru mult timp, ideea general acceptată a fost că tulburările de somn afectează microbiomul. Însă cercetările recente sugerează că legătura funcționează în ambele sensuri. Jennifer Martin, profesoară de medicină la UCLA și membră a American Academy of Sleep Medicine, explică: „Dovezile arată că somnul și microbiomul nu doar că se influențează reciproc, dar că anumite dezechilibre microbiene pot chiar declanșa probleme de somn.”

Microbii și somnul: primele dovezi

Studiile recente au adus date impresionante. Adolescenții și tinerii cu o diversitate mai mare a microbilor din gură au tendința să doarmă mai mult. Persoanele cu insomnie clinică au o diversitate mai scăzută a bacteriilor intestinale, ceea ce poate afecta sistemul imunitar și metabolismul grăsimilor și zaharurilor, crescând riscul de diabet, obezitate și boli cardiovasculare. Într-un alt experiment, 40 de persoane care și-au monitorizat somnul timp de o lună au arătat că un microbiom intestinal mai sărac corespunde unei calități reduse a somnului.

Un fenomen care devine tot mai discutat este „jetlag-ul social”  diferențele mari dintre orele de culcare din timpul săptămânii și cele din weekend. Analizele efectuate de compania britanică Zoe arată că persoanele cu variații mari în programul de somn au microbiomuri diferite față de cei cu ritm constant. „Perturbarea ritmului circadian apare la cei care stau treji până târziu și dorm mult în weekend, la lucrătorii în ture, personalul de urgență sau militar, și poate duce la tulburări digestive și metabolice. Un microbiom dezechilibrat poate fi parte din problemă”, explică Kenneth Wright, profesor la Universitatea din Colorado.

Microbii care decid cât dormi

Cercetările merg mai departe: nu doar că somnul afectează microbiomul, dar anumite bacterii ar putea influența direct cât de bine dormim. Jaime Tartar, profesor de psihologie și neuroștiințe, a studiat bacteriile din intestinul a 40 de bărbați și a descoperit că anumite grupuri de Firmicutes, una dintre cele mai comune bacterii intestinale, se corelează cu diferite aspecte ale somnului. Unele tulpini păreau să îmbunătățească somnul, altele să-l perturbe.

Dezechilibrele microbiene pot modifica ritmul circadian, pot crește pofta de alimente bogate în zahăr sau grăsimi și pot amplifica problemele de somn deja existente. „Există un adevărat dialog între microbi și creier, care poate influența somnul în mod direct sau indirect”, spune Tartar.

Studiile pe animale întăresc această idee. Șoarecii care au primit transplanturi de microbi de la persoane cu insomnie sau jetlag au început să manifeste comportamente similare insomniei și au întâmpinat probleme metabolice. În experimente similare, schimbările microbiene în timpul perioadei de recuperare după jetlag au afectat greutatea și controlul glicemiei la șoareci. La om, studiile preliminare sugerează că transplanturile fecale ar putea ameliora somnul la pacienții cu insomnie cronică, deși dimensiunea eșantioanelor și influența factorilor psihologici trebuie încă verificate.

Legătura creier-intestin

Modificările microbiomului afectează și chimia creierului. Unele bacterii produc neurotransmițători precum GABA, dopamină, serotonină sau acizi grași cu lanț scurt, care reglează somnul. Dacă aceste bacterii scad, efectul lor asupra creierului se reduce, în timp ce altele, care folosesc zaharuri sau grăsimi pentru a sintetiza molecule inflamatorii, se pot înmulți și pot perturba ritmurile circadiene.

Microbiomul oral nu este mai puțin important. Inflamația cauzată de dezechilibre poate îngusta căile respiratorii, crescând riscul de apnee în somn și sforăit. „Dacă microbiomul este dezechilibrat, poate declanșa inflamații locale și sistemice care duc la restricții ale căilor respiratorii și la eliberarea hormonilor de stres, toate afectând somnul”, explică Jennifer Martin.

Probiotice și prebiotice: viitorul somnului

Vești bune: există soluții potențiale. Probioticele (bacterii benefice) și prebioticele (alimente care hrănesc bacteriile bune) ar putea ajuta la restabilirea echilibrului microbian și la îmbunătățirea somnului. Într-un studiu recent, un amestec de prebiotice a crescut calitatea somnului auto-raportată a participanților, iar anumite tulpini de probiotice au redus problemele de somn legate de stres.

Cu toate acestea, experții recomandă prudență. Terapia cognitiv-comportamentală și medicamentele pentru insomnie rămân tratamentele standard. Totuși, pentru cei cu tulburări ușoare sau cu circadian dereglat, microbiomul ar putea deveni un aliat valoros.

„Dacă microbiomul se dovedește că influențează somnul, ar putea ajuta milioane de oameni care suferă de tulburări de ritm circadian, jetlag, apnee ușoară sau insomnie cronică”, spune Wright.

Somnul și microbiomul nostru sunt mai interconectate decât am fi crezut. Prietenii microscopici care trăiesc în corpul nostru nu sunt doar pasivi; ei ne pot influența somnul, starea de sănătate și chiar dispoziția. Într-o lume în care tulburările de somn sunt tot mai frecvente, microbiomul ar putea deveni următorul front în știința somnului. În această lumină, „bed bugs” nu mai sună înfricoșător ci poate chiar util.