Avocatul Sinescu a ironizat în special folosirea de către procurori a comunicațiilor criptate ca argument în sprijinul arestării preventive.
„Chestiunea legată de sistemele criptate de comunicare, arată că multă lume folosește sistemele criptate de comunicare și le folosește dintr-un motiv foarte simplu, pentru a nu se trezi că, dacă vorbești pe telefon normal și spui că vrei o vilă în Toscana, vine DIICOT-ul la 6 dimineața. Prin urmare, nu sunt suficiente elemente care să justifice arestarea preventivă”, a susținut avocatul lui Georgescu, conform documentelor Curții de Apel, consultate de aktual24.ro.
Apărarea a atacat și argumentul procurorilor potrivit căruia discuțiile despre o proprietate din Toscana, coroborate cu alte elemente, ar demonstra că Georgescu pregătea plecarea din România.
Avocatul a arătat că simplul fapt că o persoană discută despre cumpărarea unei proprietăți în străinătate nu demonstrează intenția de a fugi.
„În ceea ce privește discuția legată de vila din Toscana, arată că multe alte persoane au discuții în legătură cu multe alte proprietăți, însă aceasta nu înseamnă că şi-ar permite. Mai mult, nu crede că poate fi arestată o persoană pentru că, la un moment dat, știe de o cauză penală”, a susținut avocatul.
Apărarea a contestat și legătura făcută de procurori între existența unei comisii rogatorii în Marea Britanie și presupusa intenție a lui Georgescu de a pleca în Italia.
„Mai mult, apărarea nu înţelege care este relevanța elementului de extraneitate, că i-a spus Rusen că este o comisie rogatorie în Anglia şi atunci de ce ar fi vrut să fugă Georgescu în Toscana pentru că este o comisie rogatorie în Anglia, când tot ei au conchis că dacă este în Anglia merge greu. Deci fracturile de logică sunt halucinante”, a declarat avocatul.
Un alt argument invocat de avocații lui Călin Georgescu este că acesta avusese deja posibilitatea să părăsească România înainte de arestare și nu s-a sustras procedurilor judiciare.
„Primul lucru pe care solicită să fie avut în vedere este dacă era atât de clară intenția de sustrage a lui Georgescu, rezultată dintr-o interceptare ambientală din mașină de la Rusen de acum un an și patru luni, de ce a așteptat până în septembrie 2026. Se susţine că a aşteptat să rămână fără măsură preventivă, inculpatul a rămas fără măsură preventivă, a plecat din țară de două ori, s-a întors, iar problema nu este că inculpatul ar putea să fie absent, ci că este mult prea prezent”, a pledat avocatul Sinescu.
Acesta a respins și relevanța echipamentelor de bruiaj găsite de anchetatori.
„În ceea ce priveşte aparatele de bruiaj găsite în septembrie 2026 care ar bruia avionul, manevrele de piloţi de la Otopeni, mașini de jandarmerie, apărarea neînțelegând care este relevanța aparatelor de bruiaj în tentativa sau pregătirea fugii”, a susținut avocatul.
Avocatul a insistat că discuțiile interceptate nu demonstrează, în opinia apărării, existența unei intenții concrete de sustragere.
„Nu se ştie în ce măsură putea el sau avea de gând să se sustragă pentru că acest aspect nu rezultă din nicio probă”, a afirmat Sinescu.
Apărarea a susținut că Georgescu are o familie stabilită în România, că s-a prezentat în fața organelor judiciare și că nu ar exista motive pentru a considera că ar intenționa să fugă.
„Numitul Georgescu Călin, un om care are o familie închegată, stabilită în România, care a avut posibilitatea, a plecat din țară, s-a întors, care a aclamat de atâtea ori că e nevinovat și vrea să dovedească acest lucru, încât nu crede că suspectează cineva că doreşte să plece din ţară”, a susținut avocatul.
Avocatul lui Georgescu a atacat și acuzația centrală formulată de DIICOT, susținând că nu există suficiente probe pentru existența grupului infracțional organizat format, potrivit procurorilor, din Călin Georgescu, Ionel Rusen și Massimiliano Arena.
„Nu există nicio probă în sensul demontării celor susținute de către Călin Georgescu, că el și cu cel de-al treilea membru al grupului nu se cunosc”, a susținut Sinescu.
Avocatul a afirmat că procurorii nu ar fi explicat suficient rolurile presupusului grup.
„Ar fi trebuit atunci să explice parchetul în ce măsură, fără să-l cunoască pe Arena, Călin Georgescu distribuia roluri, atribuții și sarcini prin Rusen, sau cum o făcea, ori eventual cum funcționa acest grup (…) pentru că nu rezultă când s-a încheiat planul infracțional, care a fost programul infracțional, care era o diviziune a sarcinilor și cum funcționa el”, a pledat apărarea.
Apărarea a susținut că faptul că Georgescu i-a făcut cunoștință lui Răzvan Leu cu Ionel Rusen nu este suficient pentru a demonstra participarea sa la o înșelăciune.
„Apărarea a înţeles că sunt multe ordine de anchetă, comisii rogatorii, rapoarte de constatare tehnico-științifică, însă nu rezultă numele lui Călin Georgescu implicat în această schemă financiară, nu infracţională.
Ceea ce este clar şi rezultă şi din declarațiile pretinsei persoane vătămate, ale martorului Negoescu, ale lui Rusen, audiat ca martor de nenumărate ori din anul 2022, este că numitul Călin Georgescu le-a făcut cunoștință lui Leu cu Rusen pentru o afacere în Dubai, însă acest aspect nu a fost negat niciodată, dar până la această construcție magnifică făcută de parchet este o distanță foarte mare”, a declarat avocatul.
Avocații au susținut inclusiv că dosarul ar putea privi, în realitate, un raport comercial sau civil eșuat și nu o faptă penală.
„În ce măsură este infracțiune sau este soluția dată în peste 90% din dosare că este o faptă neprevăzută de legea penală, litigiu comercial sau civil nu se ştie”, a afirmat avocatul.
Apărarea contestă și acuzația că Georgescu ar fi folosit personal mijloace frauduloase.
„Nu se spune că și-ar fi asumat el vreo calitate mincinoasă sau că ar fi folosit el vreun mijloc fraudulos. Dacă ar fi făcut-o cumva ceilalți doi, deși nu se înțelege foarte clar, nu ştie în ce măsură Călin Georgescu a știut, fiind evident că nu a știut, pentru că altfel parchetul ar fi arătat cel puţin un indiciu, nu probă pentru condamnare, un indiciu care să arate că el ar fi avut cunoștință de acest lucru și în ce ar fi constat inducerea în eroare”, a susținut avocatul.
Apărarea a atacat și perchezițiile efectuate la locuința lui Călin Georgescu, susținând că acestea nu au dus la descoperirea unor probe privind presupusa schemă financiară.
„Singurele probe la care face referire parchetul ca având legătură cu domnul Călin Georgescu n-au legătură cu anul 2026, se opresc undeva prin 2025, pentru că amplă operațiune cu 60 de polițiști și jandarmi de scanarea pereților de la percheziția domnului Călin Georgescu n-a atestat niciun document, nici o schemă financiară, niciun element de extraneitate, şi doar diverse aspecte scăpate în mass-media care n-au de-a face cu dosarul”, a susținut avocatul.
Avocatul Catrinoiu a cerut, la rândul său, respingerea solicitării DIICOT și a afirmat că acuzațiile nu sunt susținute.
„Din perspectiva sa, în mod evident, fiind gol de conținut acest dosar și această acuzație nefiind susținută, s-a recurs la metoda clasică, percheziție, presa, furnizarea de date din dosar pentru a se crea și a fi considerat vinovat înainte ca domnul Georgescu să vină în fața unor judecători”, a susținut acesta.
„În schimb, inculpatul s-a prezentat în faţa judecătorilor şi aşteaptă să se pronunţe o soluţie legală şi temeinică”, a mai declarat avocatul.
Curtea de Apel București nu a acceptat argumentele apărării și, în opinie majoritară, a admis contestația DIICOT, dispunând arestarea preventivă a lui Călin Georgescu și Ionel Rusen pentru 30 de zile.
Instanța a apreciat că există probe care susțin suspiciunea rezonabilă privind constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciunea cu consecințe deosebit de grave.
În ceea ce privește riscul de fugă, Curtea a considerat că discuțiile despre o proprietate în Toscana trebuie analizate împreună cu conversațiile privind azilul politic, contacte din Italia, documente de călătorie și alte elemente descoperite de anchetatori.
Curtea a concluzionat că aceste împrejurări „exced tezei susţinute de apărare” potrivit căreia Georgescu ar fi urmărit doar cumpărarea unei simple locuințe în Italia.
Da, orice familie normală folosește sisteme de criptare și orice familie normală are cel puțin 20 de telefoane în casa.