Cum se joacă PSD cu legile PNRR. Grindeanu: ”CCR-ul să ne spună dacă e constituțional sau nu ceea ce a semnalat fie PNL-USR, fie președintele României”

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Miza financiară este importantă. Jalonul asociat Legii integrității este evaluat la aproximativ 770-771 de milioane de euro, iar cel privind Strategia pentru conservarea biodiversității la aproximativ 972 de milioane de euro. Împreună, cele două ajung la circa 1,74 miliarde de euro.

Sorin Grindeanu a fost întrebat joi dacă, prin sesizarea trimisă Curții Constituționale, Nicușor Dan încearcă să îl ajute pe președintele USR, Dominic Fritz, vizat politic de una dintre prevederile controversate ale legii.

Bărbații și femeile nu îmbătrânesc la fel. Vârstele la care organismul se schimbă cel mai mult

O senatoare ”progresistă” îl laudă pe episcopul Hușilor pentru atitudinea față de Georgescu: Biserica trebuie să-i denunțe pe „șarlatanii politici cu pretenții de Mesia”

Liderul PSD a evitat să insiste asupra acestei interpretări și a spus că principalul său obiectiv este obținerea rapidă a unei decizii a CCR.

„A fost nu doar pe această temă atacul, a fost și pe partea legată de soție, partener și așa mai departe”, a spus Grindeanu.

„Pe mine mă interesează luni, că înțeleg că s-a amânat pe luni și trebuia să fie ieri, să avem o decizie, iar CCR-ul să ne spună dacă e constituțional sau nu ceea ce a semnalat fie PNL-USR, fie președintele României, astfel încât să am timp, și eu și ceilalți colegi ai mei, în Parlament, să modificăm dacă e ceva de modificat, fie pe biodiversitate, fie pe Legea ANI, și să ne înscriem în termenul de 31 august, când trebuie ca aceste legi să fie promulgate”, a declarat președintele PSD.

CCR a amânat miercuri pentru 17 august, ora 11.00, analiza celor două sesizări privind Legea integrității. Potrivit unor surse citate de Știrile ProTV, amânarea ar fi fost determinată de faptul că una dintre sesizări a ajuns mai târziu la Curte, iar judecătorii au solicitat timp suplimentar pentru analiză.

„Vorbim de un miliard șapte sute de milioane”

Grindeanu a insistat că disputa politică privind cine câștigă sau pierde în urma verdictului CCR trebuie să treacă în plan secund față de riscul financiar pentru România.

„Important este să avem aceste legi promulgate până în 31 august, fiindcă vorbim de un miliard șapte sute de milioane împreună cele două, fără legea salarizării, deci excludem legea salarizării, vorbim de un miliard șapte sute de milioane”, a declarat liderul PSD.

El spune că, indiferent de soluția Curții, Parlamentul trebuie să reacționeze imediat.

„Așa că, dincolo de cine ar părea câștigător sau pierzător după deciziile de luni, pe care mi le doresc a fi, în orice formă, de luni ale CCR-ului, mai important este să avem o decizie pe care să o aplicăm și să o facem rapid în Parlament. Dacă există anumite lucruri care sunt neconstituționale, să le modificăm și să avem o lege”, a afirmat Grindeanu.

Calculul invocat de acesta corespunde aproximativ valorilor atribuite celor două jaloane: 771 de milioane de euro în cazul Legii integrității și peste 972 de milioane de euro în cazul strategiei pentru biodiversitate.

Două sesizări la CCR: Nicușor Dan și senatorii PNL-USR

Noua Lege a integrității a ajuns la Curtea Constituțională prin două sesizări separate.

Una a fost formulată de 27 de senatori PNL și USR, iar cea de-a doua de președintele Nicușor Dan.

Două prevederi sunt în centrul disputei.

Prima stabilește că aleșii aflați în funcție în cazul cărora fusese constatată definitiv o incompatibilitate sau un conflict de interese înainte de intrarea în vigoare a noii legi își pot pierde mandatul actual în termen de 30 de zile.

Contestatarii susțin că o asemenea prevedere ar aplica retroactiv o sancțiune nouă unor situații juridice încheiate sub vechea legislație și ar încălca principiul constituțional potrivit căruia legea dispune numai pentru viitor.

Prevederea a fost asociată politic cu situația președintelui USR, Dominic Fritz, motiv pentru care în dezbaterea politică a fost denumită și „amendamentul Fritz”.

A doua controversă: partenerii de viață ai demnitarilor

Al doilea punct contestat extinde obligația privind declarațiile de avere și de interese asupra persoanelor care au „relații asemănătoare acelora dintre soți” cu demnitarii.

Nicușor Dan susține în sesizare că formula nu este suficient de clară, întrucât legea nu stabilește criterii obiective precum durata relației, conviețuirea sau interdependența economică și lasă persoanei respective obligația de a aprecia singură dacă intră sub incidența legii.

Contestatarii invocă și protecția vieții private, deoarece persoanele respective nu exercită ele însele o funcție publică, dar ar fi obligate să facă publice informații patrimoniale.

Din punct de vedere politic, amendamentul a fost asociat cu Mirabela Grădinaru, partenera președintelui Nicușor Dan, deși textul legii se aplică tuturor persoanelor aflate în situația descrisă de actul normativ.

PSD a acuzat PNL și USR că încearcă să-l protejeze pe Fritz

Conflictul privind legea a generat în ultimele săptămâni acuzații reciproce între PSD, pe de o parte, și PNL și USR, pe de altă parte.

Social-democrații au susținut că atacarea legii la CCR pune în pericol aproximativ 771 de milioane de euro din PNRR și că demersul parlamentarilor PNL-USR urmărește protejarea lui Dominic Fritz. PNL și USR au respins acuzația și au argumentat că România nu poate îndeplini un jalon european printr-o lege care ar conține prevederi neconstituționale. ([HotNews.ro][1])

Nicușor Dan a ridicat separat problema obligației impuse partenerilor de viață ai demnitarilor și a posibilului caracter retroactiv al sancțiunilor.

Strategia biodiversității, al doilea jalon invocat de Grindeanu

Celălalt proiect inclus de Sorin Grindeanu în suma de aproximativ 1,7 miliarde de euro este Strategia Națională pentru Conservarea Biodiversității 2026-2030.

Jalonul este evaluat la aproximativ 972,4 milioane de euro și trebuie, de asemenea, închis până la 31 august.

Proiectul a trecut printr-un traseu politic complicat. Guvernul aprobase inițial strategia prin Hotărâre de Guvern, dar PSD a contestat actul, iar premierul interimar Ilie Bolojan a decis retragerea HG și trimiterea documentului în Parlament sub forma unui proiect de lege.

Camera Deputaților a adoptat ulterior strategia pe 5 august, cu amendamente introduse în Parlament. Proiectul reprezintă un jalon evaluat la 972 de milioane de euro.

31 august, termenul care comprimă calendarul CCR și al Parlamentului

În cazul Legii integrității, decizia CCR din 17 august va lăsa Parlamentului și președintelui mai puțin de două săptămâni până la termenul PNRR.

Dacă judecătorii constituționali resping sesizările, legea își poate continua procedura către promulgare. Dacă CCR admite integral sau parțial obiecțiile, Parlamentul va trebui să pună actul normativ în acord cu decizia Curții înainte ca acesta să poată ajunge din nou la promulgare.

Legea integrității este un jalon PNRR și trebuie promulgată până la 31 august 2026.

„Dincolo de cine ar părea câștigător sau pierzător”, a insistat Sorin Grindeanu, „mai important este să avem o decizie pe care să o aplicăm și să o facem rapid în Parlament”.