Cum va acoperi România lipsa reactorului 2 de la Cernavodă: Rovinari, Hidroelectrica, vânt și importuri de până la 4.000 MW

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Unitatea 1 este deja oprită din 28 iulie din cauza nivelului fără precedent de scăzut al Dunării. Odată cu oprirea Unității 2, CNE Cernavodă nu va mai injecta temporar energie în Sistemul Electroenergetic Național. Nuclearelectrica preciza la oprirea Unității 1 că măsura este una preventivă și nu afectează securitatea nucleară, personalul sau mediul.

Lupte devastatoare în Yemen. Peste 60 de morți și un district strategic recucerit

Avertisment de la Bruxelles după victoria AfD: „Coșmarul este real. Nu mai speculați că auriștii sunt umflați în sondaje. De câte probe mai este nevoie că oamenii chiar așa vor vota?”

Unitatea 2 furnizează aproximativ 650-700 MW constant, producție importantă mai ales seara, când producția fotovoltaică dispare, iar consumul rămâne ridicat. Premierul Ilie Bolojan arăta la începutul lunii august că cele două reactoare de la Cernavodă au câte aproximativ 700 MW și asigură împreună circa 20% din producția realizată de unitățile dispecerizabile din România.

630 MW disponibili numai din Rovinari și Hidroelectrica

Prima rezervă pregătită este Grupul energetic Rovinari 4 al Complexului Energetic Oltenia. Grupul are o putere instalată de 330 MW și se află în rezervă, putând fi pus la dispoziția Dispecerului Energetic Național dacă situația o cere.

Ministerul Energiei anunțase încă de marți că Rovinari 4 va fi scos din rezervă pentru a compensa o parte din energia pierdută prin oprirea Unității 2. Potrivit informațiilor comunicate atunci, grupul poate fi pus în funcțiune în aproximativ opt ore.

În același timp, Hidroelectrica poate pune la dispoziție minimum 300 MW suplimentari, în limitele tehnice și în funcție de cantitatea de apă disponibilă.

Rovinari 4 și capacitatea suplimentară minimă anunțată de Hidroelectrica însumează astfel aproximativ 630 MW, foarte aproape de puterea netă de circa 650 MW care va dispărea odată cu oprirea Unității 2. Ministerul precizează însă că resursele vor fi activate de Dispecerul Energetic Național în funcție de situația reală și că nu este anticipată în acest moment utilizarea simultană a tuturor rezervelor.

Vântul ar putea aduce până la 1.560 MW

Un element important în calculele pentru următoarea săptămână este producția eoliană.

Prognoza pe șapte zile indică o producție medie din eolian de aproximativ 525 MW, cu un maxim estimat la 1.560 MW și un minim de numai 100 MW.

Diferența foarte mare dintre minim și maxim arată și caracterul variabil al acestei surse. În perioadele favorabile, energia eoliană ar putea produce de peste două ori puterea Unității 2 de la Cernavodă, în timp ce în perioadele cu vânt slab aportul ar putea coborî la numai 100 MW.

Dispecerul va combina această producție cu energia hidro, termocentralele disponibile și schimburile transfrontaliere pentru menținerea permanentă a echilibrului dintre producție și consum.

România poate importa prin interconexiuni de aproximativ 4.000 MW

O altă rezervă este reprezentată de legăturile cu sistemele energetice ale statelor vecine.

Ministerul Energiei precizează că România dispune de o capacitate transfrontalieră ridicată, de aproximativ 4.000 MW, ceea ce permite importarea unor cantități semnificative de electricitate atunci când producția internă nu acoperă consumul.

Cifra de 4.000 MW reprezintă capacitatea tehnică de interconectare, nu înseamnă că România va importa permanent această cantitate. Capacitatea efectiv disponibilă diferă în funcție de situația rețelelor din România și din statele vecine. Transelectrica explica anterior că interconexiunile României au crescut de la aproximativ 1.400-1.500 MW în urmă cu un deceniu la circa 4.000-4.500 MW în prezent.

Importurile au devenit deja una dintre principalele soluții pentru acoperirea vârfului de consum de seară. Directorul CNE Cernavodă, Romeo Urjan, declara miercuri că România ajunge în unele intervale să importe aproximativ 2.000-2.500 MW.

Ministerul Energiei afirmă că operatorii de transport din Europa cunosc situația energetică dificilă din regiune și se coordonează pentru menținerea siguranței în alimentare.

Situația regională complică însă ecuația importurilor

Criza provocată de nivelul scăzut al Dunării nu afectează numai România. Bulgaria și Ungaria monitorizează la rândul lor centralele nucleare de la Kozlodui și Paks, iar producția hidro este redusă în mai multe state din regiune.

Premierul Ilie Bolojan estima la începutul lunii august un deficit regional de producție de peste 4.000 MW, context în care România trebuie să își asigure simultan suficiente capacități interne și acces la importuri.

Această situație explică menținerea în rezervă a unor grupuri termoenergetice care urmau să fie retrase și pregătirea mai multor scenarii de intervenție.

Ministerul Energiei anunțase marți că importurile, Rovinari 4 și producția suplimentară a Hidroelectrica fac parte din planul pregătit pentru momentul în care Unitatea 2 nu va mai produce.

Limitarea consumului industrial rămâne ultima măsură

Autoritățile au inclus în plan și posibilitatea reducerii temporare a consumului unor mari consumatori industriali, însă Ministerul Energiei precizează că această variantă este ultima în ordinea măsurilor care pot fi activate.

Eventuala limitare ar putea fi aplicată în tranșe, în intervalul 19.00-23.00, numai dacă importurile, producția suplimentară și celelalte rezerve nu ar fi suficiente.

Consumatorii casnici nu sunt vizați de această măsură, a precizat Ministerul Energiei.

Ministerul menține însă apelul adresat populației, instituțiilor și companiilor pentru reducerea voluntară a consumului în intervalul 19.00-23.00, când sistemul este supus celei mai mari presiuni.

Prognoza eoliană poate schimba necesarul de import

Într-un scenariu în care eolianul produce în jurul mediei prognozate de 525 MW, iar Rovinari 4 și Hidroelectrica furnizează capacitățile anunțate, sistemul ar avea la dispoziție peste 1.100 MW din aceste trei surse.

La maximul prognozat al producției eoliene, cele trei resurse ar putea însuma peste 2.100 MW. În perioadele fără vânt, contribuția lor ar scădea însă substanțial, iar rolul importurilor și al celorlalte centrale ar crește.

Dispecerul Energetic Național va decide în timp real ce capacități sunt pornite, în funcție de consum, producția regenerabilă, disponibilitatea hidrocentralelor și posibilitățile de import.

Directorul centralei spune că Unitatea 2 ar putea rămâne oprită cel puțin zece zile

Oprirea de joi nu este estimată să dureze doar câteva ore sau câteva zile. Directorul CNE Cernavodă, Romeo Urjan, a declarat miercuri că prognoza hidrologică pe zece zile indică o continuare a scăderii nivelului Dunării.

„În momentul de față, prognoza pe zece zile ne arată o scădere continuă a nivelului Dunării. Cel puțin zece zile nu vedem o repornire a unității nucleare”, a declarat Urjan.

Ministerul Energiei menționează totodată că prognozele pentru weekend indică posibilitatea unei ameliorări a condițiilor hidrologice. Evoluția va fi urmărită permanent, iar repornirea reactorului va depinde de nivelul apei în zona prizelor centralei și de parametrii prevăzuți în procedurile de exploatare.

Unitatea 2 va fi oprită controlat, nu din cauza unei defecțiuni

Nuclearelectrica a precizat că oprirea are la bază nivelul foarte scăzut al Dunării și monitorizarea parametrilor de operare, nu o defecțiune a reactorului. Procedura este concepută pentru menținerea marjelor de securitate nucleară în condiții hidrologice extreme.

Reducerea puterii va fi graduală, pentru ca Sistemul Energetic Național să aibă timp să compenseze dispariția celor aproximativ 650-700 MW produși de reactor.

Ministerul Energiei estimează, pe baza resurselor disponibile în prezent, că alimentarea cu energie electrică la nivel național va putea fi acoperită integral după oprirea Unității 2, prin combinația dintre producția internă disponibilă, energia regenerabilă și importuri.