Potrivit informaţiilor apărute pe surse, Sorin Costreie, consilier prezidenţial pentru educaţie şi cercetare, ar putea prelua Ministerul Educaţiei, Bogdan Florin Cristea, consilier de stat în cadrul Departamentului Administraţie, Politici Publice şi Societate Civilă, ar putea fi propus pentru Ministerul Dezvoltării, iar Radu Burnete, consilier prezidenţial, este vehiculat pentru funcţia de vicepremier.
Sorin Costreie este consilier prezidenţial pentru educaţie şi cercetare din 17 noiembrie 2025. Anterior, acesta a fost consilier de stat pentru educaţie şi cercetare în Guvernul României, pentru trei premieri, şi secretar de stat în Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
Bogdan Florin Cristea este consilier de stat la Cotroceni, în cadrul Departamentului Administraţie, Politici Publice şi Societate Civilă. În ultimii ani, acesta a condus structuri din domeniul urbanismului şi achiziţiilor în cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti.
Radu Burnete, un alt consilier prezidenţial, este indicat de surse drept variantă pentru funcţia de vicepremier în viitorul Guvern.
Pe lista posibililor miniştri se mai află Luca Niculescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe şi coordonator al procesului de aderare a României la OCDE, pentru portofoliul Externelor, şi Mihnea Motoc, diplomat şi fost ministru al Apărării în Guvernul Cioloş, pentru Ministerul Apărării Naţionale. De asemenea, surse au declarat pentru aktual24.ro că la Sănătate este luat în calcul Cătălin Cîrstoiu.
Pentru Ministerul Finanţelor au fost vehiculate mai multe variante, inclusiv menţinerea actualului ministru, liberalul Alexandru Nazare, dar şi numele lui Bogdan Drăgoi, fost ministru de Finanţe în Guvernul Ungureanu şi fost consilier prezidenţial al lui Traian Băsescu.
Înaintea anunţului oficial privind desemnarea premierului, Nicuşor Dan a avut noi discuţii cu liderii partidelor, în încercarea de a obţine susţinere pentru viitorul Guvern.
Miercuri, la Palatul Cotroceni au fost chemaţi Dominic Fritz şi Ilie Bolojan, care ar fi mers împreună la discuţii. Potrivit surselor citate, cei doi i-ar fi transmis preşedintelui că PNL şi USR nu vor susţine Guvernul, dar au fost interesaţi de varianta unui cabinet integral tehnocrat, fără numiri politice nici în eşaloanele doi şi trei.
Surse oficiale susţin însă că preşedintele ar fi dispus să accepte ca partidele să îşi numească oameni în funcţii de secretari de stat, prefecţi şi subprefecţi, pentru a obţine voturile necesare în Parlament.
Liberalii şi useriştii au declarat public că vor vota împotriva oricărui guvern care ar include persoane susţinute de PSD.
În mod paradoxal, eliminarea numirilor politice din eşaloanele inferioare ale Guvernului a devenit un punct comun invocat de PNL, USR şi PSD, dar fiecare partid se opune, în principal, oamenilor celorlalte formaţiuni.
PSD nu ar accepta, potrivit surselor Antena 3, menţinerea unor oameni apropiaţi de Ilie Bolojan şi USR în funcţiile secundare din Executiv.
„Noi nu votăm dacă vor fi numiţi politic în eşalonul doi”, a declarat pentru Antena3 unul dintre liderii PSD.
Joi dimineaţă, la Palatul Cotroceni a fost şi preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, după ce Eugen Tomac ar fi discutat miercuri seară cu liderii partidelor despre programul de guvernare, lista miniştrilor şi nevoia de susţinere parlamentară.
Kelemen Hunor criticase anterior varianta unui guvern condus de Eugen Tomac, afirmând că aceasta nu este „nici măcar o soluţie de avarie”.
„În primul rând, ideea să pui un om politic fără partid în Parlament, şeful unui partid extraparlamentar, este o invenţie politică românească. Eu nu am văzut aşa ceva nicăieri, să te gândeşti la cineva, un om politic, să formeze un guvern tehnocrat. Deci nu ştiu dacă va funcţiona”, a declarat Kelemen Hunor.
Potrivit calculelor politice aflate pe masa preşedintelui, un eventual Guvern Tomac ar porni, în acest moment, în Parlament cu sprijinul PSD, la care s-ar putea adăuga voturile minorităţilor naţionale, ale unor parlamentari neafiliaţi şi ale unor formaţiuni mai mici.
Pentru învestire sunt necesare 233 de voturi, iar Eugen Tomac ar avea nevoie fie de susţinerea UDMR, fie de voturi desprinse din PNL şi USR.
Surse politice afirmă că liderii partidelor rămân sceptici în privinţa formării unei majorităţi, dar şi în privinţa duratei de viaţă a unui eventual guvern tehnocrat.
„Se va termina rău”, a declarat pentru Antena 3 unul dintre liderii partidelor pro-occidentale.