Cuplul de la Craiova a ajuns în presa din Germania, FAZ scrie despre ”Manda și influenta sa soție”: ”Bolojan nu doar vorbea, era serios/ PSD reprezintă un sistem de corupție și clientelism”

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Iată traducerea articolului din FAZ, fără alte comentarii:

Premierul național-liberal Ilie Bolojan este considerat un reformator care vrea să reducă datoriile României. Acest lucru nu i-a convenit în special unuia dintre partenerii de coaliție.

După o criză care a durat săptămâni întregi, guvernul de coaliție al României a fost răsturnat marți. Pentru o moțiune de cenzură împotriva cabinetului premierului național-liberal Ilie Bolojan au votat 281 de deputați, cu mult peste minimul necesar de 233. Moțiunea fusese depusă de Partidul Social Democrat, PSD, care până în urmă cu doar câteva săptămâni participase la guvernare, precum și de naționalista „Alianță pentru Unirea Românilor”, AUR.

Furtunile au făcut pagube în mai multe județe din țară

Ministrul Culturii, mesaj de felicitare după ce România a obținut locul 3 la Eurovision: „Aseară, Europa a ascultat vocea României”

Deși evoluția ulterioară nu poate fi încă anticipată, datele de bază sunt clare. Dacă s-ar ajunge la alegeri anticipate, ceea ce nu trebuie să se întâmple în mod inevitabil, naționaliștii din AUR, conduși de președintele lor George Simion, ar ieși, cu mare probabilitate, de departe cea mai puternică forță. AUR conduce de luni de zile în toate sondajele și se menține stabil la un sprijin de aproximativ 35%.

În afară de lozincile sale privind România Mare, care i-au adus interdicția de intrare în Republica Moldova vecină, Simion mizează înainte de toate pe populism economic și pe atacuri bine dozate împotriva „eurocraților” de la Bruxelles. În plus, promite să-l facă premier pe  conspiraționistul prorus Călin Georgescu.

Constrângerile economice vor rămâne

În culise, Simion și Georgescu sunt, de fapt, dușmani. Însă Georgescu, care în 2024 câștigase primul tur al alegerilor prezidențiale anulate ulterior în împrejurări discutabile, este popular în rândul unei părți a populației ca presupus outsider aflat în afara politicii. Simion încearcă să câștige puncte împingându-l în față ca potențial premier.

Însă oricine va guverna pe viitor la București se va lovi de constrângeri economice care impun limite strânse oricărei coaliții. Potrivit autorității europene de statistică Eurostat, România a avut în 2024 un deficit bugetar de 9,3%, de departe cel mai mare dintre toate statele UE. În 2025, potrivit Eurostat, guvernul a încheiat cu un minus de 7,3%, în continuare cea mai mare gaură bugetară din UE. Totuși, se reușise reducerea clară a deficitului în decurs de un an.

Acest lucru este considerat mai ales meritul lui Bolojan. Acesta devenise, ca primar de lungă durată al marelui oraș Oradea din vestul României, un star printre politicienii locali români. Prin reformele sale de succes, combinate cu o politică bugetară solidă, Oradea a cunoscut un avânt puternic, ceea ce a atras atenția și la nivel național.

Bolojan a declarat luptă contra corupției

Bolojan era considerat omul potrivit pentru a reduce deficitul bugetar al României și pentru a evita iminenta incapacitate de plată a țării. În același timp, Bolojan, a cărui integritate personală nici măcar adversarii săi politici nu au putut-o pune vreodată la îndoială în mod credibil, a declarat cu hotărâre luptă corupției.

Într-o discuție cu F.A.Z., în luna ianuarie a acestui an, la București, el a propus, de exemplu, abolirea termenului de prescripție pentru cazurile de corupție deosebit de grave și limitarea posibilității de a muta judecători în timpul proceselor aflate în desfășurare fără motive întemeiate. Prin această metodă, în România, inculpaților cu posibilități financiare în cazuri de corupție le reușește, probabil prin mituirea unor structuri corupte ale administrației judiciare, de ani de zile, în mod repetat, să tergiverseze procesele până când acuzațiile se prescriu. Bolojan a cerut justiției să pună capăt acestei situații și a avertizat: „Dacă justiția nu poate remedia aceste deficiențe prin forțe proprii, politica trebuie să adopte legile corespunzătoare.”

Bolojan a vrut să oprească și risipa banilor contribuabililor în companii de stat permanent deficitare. Guvernele anterioare își folosiseră în mod sistematic controlul asupra companiilor de stat pentru a-și atribui funcții în consilii de supraveghere căptușite luxos sau posturi în organisme existente doar pe hârtie.

Bolojan a anunțat, printre altele, privatizarea companiei aeriene TAROM, care produce cronic pierderi. În aprilie, Oana Gheorghiu, adjuncta lui Bolojan în aparatul guvernamental, a spus că în România există peste 1.500 de companii de stat, care aduc statului pierderi echivalente cu peste două miliarde de euro pe an.

Bolojan nu doar vorbea despre reforme, era serios

Bolojan a vrut să taie vechile obiceiuri și în justiție, unde, din cauza unor reglementări dubioase, se plătesc, în unele cazuri după doar 25 de ani de serviciu, pensii care depășesc ultimele venituri salariale obișnuite. Privilegiile unor funcționari din justiție deveniseră „insuportabile” pentru societate, a subliniat Bolojan în această privință. Din cauza unor asemenea anunțuri, el a fost adesea comparat cu argentinianul Javier Milei. Ca și cu o drujbă, se spunea uneori disprețuitor, alteori admirativ, Bolojan acționează împotriva sinecurilor și privilegiilor.

Faptul că vorbește serios nu este demonstrat doar de deficitul redus în mod măsurabil, care în acest an ar urma să scadă în continuare până la aproximativ 6,4%. O altă dovadă că Bolojan nu doar anunța reforme, ci încerca într-adevăr să le impună, este reacția celui mai mare partener de coaliție al său, care i-a retras încrederea.

Partidul Social Democrat din România reprezintă, ca niciun alt partid al țării, un sistem de corupție și clientelism pe care Bolojan îl respinge.

De luni de zile, social-democrații români, sub conducerea președintelui lor Sorin Grindeanu, a secretarului general Claudiu Manda, precum și a influentei sale soții Olguța Vasilescu, vicepreședintă a partidului, combăteau toate reformele reale prin rezistență tergiversantă în culise și critică populistă în fața acestora.

Căci „modelul de succes” al PSD se bazează de decenii pe lipsă de transparență și pe o „redirecționare” a mijloacelor de stat, precum și a considerabilelor fonduri europene, în propriul folos.

Pentru că fondurile europene trebuiau să continue să curgă, PSD a transmis, de asemenea, în mod repetat, că nu vrea să arunce în aer coaliția de patru partide de la București ca atare, ci doar să scape de Bolojan.

Cu un premier mai tolerant în chestiuni de corupție, inclusiv din rândurile Partidului Național Liberal al lui Bolojan, ar fi probabil dispus să continue cooperarea.