Curtea de Apel București a transmis că privește „cu îngrijorare” decizia Curții Constituționale privind constituționalitatea proiectului de lege referitor la pensiile de serviciu ale magistraților, avertizând asupra riscurilor majore pentru funcționarea sistemului judiciar și pentru independența justiției.
„Curtea de Apel București a luat act cu îngrijorare de decizia Curţii Constituţionale privind conformitatea Proiectului de lege în domeniul pensiilor de serviciu ale magistraților cu Constituția, aceasta semnificând un regres în statutul de independență”, se arată într-un punct de vedere transmis de instanță.
Judecătorii Curții de Apel București au anunțat că susțin poziția exprimată anterior de Consiliul Superior al Magistraturii.
„În acest context, salutăm și susținem poziția exprimată public de Consiliul Superior al Magistraturii, garantul independenței justiției, reafirmând atașamentul față de valorile europene și principiile statului de drept”, precizează instanța.
Reprezentanții Curții de Apel București arată că modificările legislative au fost adoptate fără o analiză adecvată a situației reale din instanțe.
„Intervenția intempestivă a acestei legi, în lipsa unei dezbateri reale și cu ignorarea realităților sistemului judiciar, va genera grave dezechilibre în activitatea puterii judecătorești. În esență, ignorând complet realitățile din instanțele judecătorești din perspectiva încărcăturii, a complexității, a deficitului major de resurse umane, puterea executivă a ales reconfigurarea arhitecturii constituționale prin ruperea echilibrului între puterile statului, singurul mecanism ce acționa ca un filtru în fața excesului de putere”, se menționează în document.
Instanța avertizează că efectele pot fi resimțite în mod direct de cetățeni.
„În ciuda avertismentelor, și acest act normativ va avea consecințe dramatice asupra funcționării sistemului judiciar prin depopulare, actul de justiție fiind afectat din perspectiva calității, dar și a termenului rezonabil de soluționare a cauzelor”, potrivit Curții de Apel București.
Curtea de Apel București subliniază dezechilibrul dintre volumul de activitate și resursele disponibile.
„Într-un dezechilibru major între nevoi și resurse, judecătorii Curții de Apel București și ai instanțelor din circumscripție gestionează de ani 1/3 din volumul de activitate național, indicatorii de eficiență și eficacitate dovedind eforturile depuse de întregul colectiv, judecători și grefieri, pentru realizarea actului de justiție”, arată instanța.
Totodată, reprezentanții sistemului judiciar atrag atenția asupra încărcăturii de dosare la nivel național.
„Gestionarea eficientă a activității judiciare reclamă măsuri de redimensionare a muncii prin normare, astfel încât volumul de muncă să fie similar mediei europene; România înregistrează un număr cvadruplu de cauze față de media europeană a dosarelor nou-intrate (8,42 față de media europeană de 2,20)”, se mai arată în punctul de vedere.
Judecătorii subliniază că modificările privind statutul magistraților impun coeziune la nivelul sistemului judiciar.
„Intervenția abruptă a unor modificări de substanță în ceea ce privește statutul judecătorilor reclamă responsabilitatea și coeziunea puterii judecătorești ca ultim mecanism de respectare a independenței justiției, garanție a unui stat democratic”, se arată în document.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a transmis miercuri că a luat act de decizia Curții Constituționale a României prin care a fost confirmată constituționalitatea proiectului de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților, avertizând însă că noul cadru legislativ poate avea efecte grave asupra funcționării sistemului judiciar.
„Consiliul Superior al Magistraturii a luat act de decizia Curţii Constituţionale a României privind conformitatea Proiectului de lege în domeniul pensiilor de serviciu ale magistraţilor cu Constituţia României, deciziile instanţei constituţionale fiind general obligatorii pentru întreaga societate”, se arată într-un comunicat al instituției.
Potrivit CSM, noua reglementare riscă să afecteze stabilitatea sistemului judiciar.
„Acest nou cadru legislativ va produce efecte grave asupra funcţionării sistemului judiciar. Creşterea din nou a vârstei de pensionare a magistraţilor şi eliminarea pensiei de serviciu nu doar că riscă să genereze plecări din sistemul judiciar, ci transformă profesia de magistrat într-una neatractivă pentru noile generaţii de profesionişti ai dreptului”, precizează Consiliul.
CSM arată că problemele sistemului au fost semnalate în mod repetat, fără a fi abordate de celelalte autorități.
„Deficitul mare de magistraţi, numărul de patru ori mai mare decât media europeană al dosarelor înregistrate pe rolul instanţelor şi imposibilitatea de recrutare de personal au fost în mod constant aduse în atenția publică, fiind ignorate de celelalte puteri în stat, singura preocupare manifestată în acest sens fiind aceea a afectării statutului magistratului”, se menționează în comunicat.
Instituția avertizează că impactul acestor măsuri poate afecta direct actul de justiție.
„În raport de consecinţele directe asupra protejării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor şi a soluţionării cauzelor într-un termen rezonabil, Consiliul este obligat să identifice măsuri optime de normare a activităţii pentru a evita ca justiţia din România să intre într-un colaps sistemic inevitabil. O justiție de calitate nu poate fi imaginată decât în condițiile atingerii standardelor europene în materia volumului de cauze și ale efortului uman pentru soluționarea acestora”, subliniază CSM.
Consiliul mai arată că noua reglementare impune o reevaluare a statutului profesional al magistraților.
„Noua reglementare impune cu certitudine reanalizarea regimului incompatibilităților și interdicțiilor magistraților, unul dintre cele mai restrictive din întreaga Uniune Europeană. Eliminarea pensiilor de serviciu transformă statutul magistraților într-o aparentă garanție a independenței acestora, nesusținută de realitate”, se arată în comunicat.
Totodată, CSM consideră că ar fi fost utilă o analiză la nivel european.
„Consiliul apreciază că ar fi fost esenţială analiza Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu privire la respectarea garanţiei de independenţă a justiţiei prin noul proiect de lege, însă această posibilitate există în continuare și poate fi valorificată în situaţii individuale cu care instanţele judecătoreşti vor fi învestite”, mai precizează instituția.
Președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, a declarat miercuri că instanța supremă va utiliza „toate mijloacele legale și instituționale”, inclusiv sesizarea instituțiilor europene, după decizia Curții Constituționale prin care a fost declarată constituțională legea privind modificarea pensiilor de serviciu ale magistraților.
Într-o declarație acordată presei, Lia Savonea a afirmat că instanța supremă a parcurs toate procedurile interne pentru apărarea independenței justiției.
„Înalta Curte de Casație și Justiție a epuizat, în plan intern, procedurile legale pentru apărarea independenței magistraților.
Reculul grav în planul protecției constituționale nu poate rămâne fără reacție. Independența justiției nu este negociabilă, iar ICCJ va utiliza toate mijloacele legale și instituționale pentru a o apăra, inclusiv prin sesizarea instituțiilor europene competente”, a declarat președinta ÎCCJ.
Curtea Constituțională a României a decis miercuri, 18 februarie, că legea privind modificările aduse pensiilor de serviciu ale magistraților este constituțională.
Premierul Ilie Bolojan și președintele Nicușor Dan au salutat decizia Curții Constituționale de a respinge sesizarea privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraților, apreciind că hotărârea confirmă constituționalitatea demersului Guvernului și reprezintă un pas spre echitate.
Curtea Constituțională a decis miercuri, cu majoritate de voturi, că legea este constituțională, respingând sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție și cererea de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene, potrivit unor surse judiciare.
Prim-ministrul Ilie Bolojan a declarat că decizia Curții validează reforma și răspunde unei solicitări publice.
„Salut decizia Curții Constituționale privind pensiile ocupaționale ale magistraților. Ea confirmă corectitudinea demersului Guvernului României. Reforma pensiilor speciale a fost cerută cu insistență de societatea românească și reușim un pas mare spre echitate”, a transmis premierul.
Șeful Executivului a anunțat că autoritățile vor începe demersurile pentru recuperarea fondurilor europene aferente acestui jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență.
„Din acest moment vom face demersurile pentru recuperarea banilor din jalonul PNRR aferent acestei reforme”, a precizat Ilie Bolojan.
Anterior deciziei, premierul avertizase că o nouă amânare ar putea duce la pierderea a 231 de milioane de euro, sumă reținută de Comisia Europeană până la îndeplinirea jalonului.
„În condițiile în care se amână o astfel de decizie, este foarte probabil ca România să piardă cei 231 de milioane de euro (…) Orice sumă pierdută pentru România nu este un lucru bun, mai ales că acești bani sunt sub formă de grant, nu sub formă de împrumut”, declara marți seară prim-ministrul.
Președintele Nicușor Dan a apreciat, la rândul său, decizia Curții, subliniind necesitatea echilibrului între reforma sistemului și recunoașterea rolului magistraților.
„Salut decizia Curții Constituționale privind reforma pensiilor magistraților. Recalibrarea modului de calcul al acestor pensii este un gest de echitate, așteptat de societatea noastră”, a transmis șeful statului.
El a adăugat că reforma nu diminuează importanța sistemului judiciar.
„Asigur toți magistrații că munca lor este respectată, iar importanța lor în arhitectura statului este pe deplin recunoscută.”
Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra proiectului după mai multe amânări succesive, reforma pensiilor magistraților reprezentând un jalon esențial în cadrul PNRR, de care depinde deblocarea unor fonduri europene pentru România.