Curtea de Apel, atac violent la adresa judecătorului Laurențiu Beșu. Este invocat și un articol publicat de AK24 în 2023

Conducerea Curții de Apel București a reacționat violent în urma dezvăluirilor din documentarul Recorder, lansănd atacuri la adresa judecătorului Laurențiu Beșu. Conducerea instanței sugerează că Beșu este ”ofițer acoperit”, invocând în acest sens un articol publicat de aktual24.ro în 2023.

”Afirmațiile publice ale unui judecător, Beşu Ionel Laurenţiu, sunt grav denaturate și contrazise de documente oficiale și de proceduri legale clare”, se arată într-un comunicat oficial al Curții de Apel.

Curtea de Apel scoate în evidență un articol publicat de aktual24.ro în 2023, în care era prezentată o informație publică legată de faptul că Beșu a fost în trecut ofițer de poliție judiciară la DGIPI. În comunicat se sugerează că Beșu ar fi ofițer acoperit. Trebuie menționat că este puțin probabil ca șefele Curții de Apel să nu fi știut acest amănunt din CV-ul lui Beșu în momentul în care i-au lansat oferta de a se transfera de la Giurgiu la București, având în vedere că CV-ul era public. Iată însă că această informație este folosită acum în încercarea de discreditare și compromitere a judecătorului, pentru că a deranjat.

Bulgaria, printre cele mai ieftine țări din Europa la energie electrică. În Germania și Belgia prețul e de patru ori mai mare

China înregistrează cea mai scăzută rată a natalității din istorie – CNN

”Dispoziţiile art. 228 din Legea 303/2022 privind statutul magistraților prevăd că niciun magistrat nu are voie să fie sau să fi fost agent de informații (operativ, acoperit, informator, colaborator) sub nicio formă.

Având în vedere tipul de acţiune în care este implicat (de compromitere, cu intenţie, a unor lideri şi activităţi judiciare legale), este necesar ca, neîntârziat, să fie clarificate următoarele aspecte:

Care este statutul său real? Vorbim despre un traseu profesional care include etape sensibile ce necesită clarificare publică. Este legitim ca judecătorii şi opinia publică să primească răspunsuri privind:

• în ce calitate a acționat în diverse perioade ale carierei sale,
• care au fost atribuțiile reale,
• ce roluri a avut şi are în raport cu alte instituții ale statului,
• dacă mai există astfel de raporturi în prezent,
• și, mai ales, dacă există vreo incompatibilitate sau vreo zonă neexplicată între statutul său și poziția actuală.

Aceasta nu este o acuzație, ci o cerință fundamentală de transparență într-un stat de drept. Oricine ocupă o funcție judiciară are obligația de a-și clarifica integral parcursul profesional, pentru a nu lăsa loc de confuzii, speculații sau dubii privind misiunea, rolul sau eventualele influențe din perioade anterioare”, se arată în comunicatul Curții de Apel.

Comunicatul integral:

În contextul afirmaţiilor denigratoare şi fără acoperire în realitatea faptică ale unui judecător în investigaţia Recorder

Justiția nu poate fi apărată prin minciună, iar independența ei nu poate fi invocată de cei care o subminează

Afirmațiile publice ale unui judecător, Beşu Ionel Laurenţiu, sunt grav denaturate și contrazise de documente oficiale și de proceduri legale clare. Faptele arată că delegarea sa nu a fost prelungită din raţiuni exclusiv de ordin profesional, iar încercarea de a rescrie ulterior această realitate reprezintă o mistificare periculoasă a adevărului.

Mai grav, acuzațiile lansate ignoră incompatibilități fundamentale reglementate expres de lege și ridică semne serioase de întrebare cu privire la parcursul profesional anterior, contextul și finalitatea demersului public declanșat. Independența justiției nu poate fi transformată într-un paravan pentru agende personale și nici într-un instrument de intimidare instituțională.

Justiția nu este captivă, dar devine vulnerabilă atunci când minciuna este prezentată drept curaj, iar suspiciunea organizată este ambalată ca avertisment public.

Orice verificare trebuie făcută de instituțiile abilitate, pe bază de probe și proceduri, nu prin presiune mediatică și narațiuni manipulative. Acesta este singurul drum compatibil cu statul de drept.

Cazul domnului judecător nu este despre curaj, ci despre rescrierea convenabilă a unor fapte clare și despre folosirea spațiului public pentru a pune presiune pe instituții. Justiția nu se apără prin insinuări și nici prin scenarii construite strategic, ci prin adevăr și proceduri legale.

Pe tot parcursul interviului, contextul este manipulat, judecătorul rupe bucăți de informații și le refoloseşte într-o cheie acuzatoare.

Dosarul penal la care judecătorul face referire este clarificat prin hotărâre judecătorească definitivă. Inculpatul fusese trimis în judecată pentru trafic de influență pretins comis în timp ce exercita funcția de consilier la Curtea de Conturi. Rechizitoriul reținea art. 7 lit. a) din Legea 78/2000, ceea ce presupune, în mod explicit, legătura dintre faptă și funcția publică.

Curtea de apel a judecat contestaţia la soluţia pronunţată de Tribunalul Giurgiu, care a fost inițial sesizat și a soluționat camera preliminară. În contestația ulterioară, completul din care au făcut parte şi judecătorul Beșu a intrat în divergență privind competența. În urma soluţionării contestaţiei, a fost admisă contestația și competenţa soluţionării cauzei pe fond a fost stabilită în favoarea judecătorului de cameră preliminară de la Curtea de Apel București, în conformitate cu prevederile art. 38 alin. (1) litera d) Cod proc. pen., dosarul fiind repartizat aleatoriu unui complet de fond. Prin urmare, competența aparținea Curții de Apel București încă de la început.

Mai mult decât atât, soluţia pe care o critică judecătorul Beşu Ionel Laurenţiu care arată că, urmare a stabilirii competenţei de judecată în favoarea judecătorului de cameră preliminară de la Curtea de Apel Bucureşti, se augmentează durata soluţionării cauzei, cu potenţiala incidenţă a prescripţiei, învederăm două aspecte:

judecarea cauzei, în continuare, în prim grad de jurisdicţie la tribunal, conform opiniei pe care o exhibă mediatic, ar fi putut atrage constatarea nulităţii absolute în calea de atac a apelului, indiferent de cine ar fi fost exercitată, cu consecinţa trimiterii cauzei din apel la instanţa competentă pentru reluarea întregii judecăţi şi cu o concretizare substanţială a riscului incidenţei prescripţiei răspunderii penale. Urmare a soluţiei pronunţate în cauză, cauza va fi judecată în prim grad de Curtea de Apel Bucureşti, iar o eventuală schimbare de încadrare ulterioară, care ar atrage competenţa tribunalului, instanţă inferioară ierarhic, nu afectează competenţa Curţii de Apel Bucureşti, instanţă superioară ierarhic, de a soluţiona cauza. Prin urmare, o evaluare profesionistă a instituţiilor procesual penale incidente conduce la concluzia conform căreia soluţia Curţii de Apel Bucureşti, în calea de atac a contestaţiei, este una care nu expune soluţionarea cauzei la riscul prescripţiei, ci îl evită;

încălcarea dispoziţiilor legale care atrage sancţiunea nulităţii absolute nu poate fi justificată de „riscul prescripţiei răspunderii penale”, sub sancţiunea adoptării de către judecător a unei conduite ilicite.

A veni printr-un interviu și a combate o decizie definitivă ridică o întrebare care nu poate fi evitată: mai vorbim de o eroare profesională elementară sau de o direcție urmărită cu o consecvență suspectă?

Potrivit unor informaţii care au exprimat îngrijorare în spaţiul media faţă de trecutul profesional al judecătorului Beşu, se reţine că acesta a activat anterior timp de 5 ani ca ”ofiţer la doi şi-un sfert” sau „SIPI” (a se vedea articolele publicate)

https://epochtimes-romania.com/news/judecatorul-care-se-ocupa-de-dosarul-revolutiei-a-fost-ofiter-la-doi-si-un-sfert—343727

https://www.7est.ro/2023/06/exclusiv-judecatorul-care-se-ocupa-de-dosarul-revolutiei-a-fost-ofiter-la-doi-si-un-sfert-prima-lui-miscare-o-noua-tergiversare-a-procesului-prin-incalcarea-codului/

Dispoziţiile art. 228 din Legea 303/2022 privind statutul magistraților prevăd că niciun magistrat nu are voie să fie sau să fi fost agent de informații (operativ, acoperit, informator, colaborator) sub nicio formă.

Având în vedere tipul de acţiune în care este implicat (de compromitere, cu intenţie, a unor lideri şi activităţi judiciare legale), este necesar ca, neîntârziat, să fie clarificate următoarele aspecte:

Care este statutul său real? Vorbim despre un traseu profesional care include etape sensibile ce necesită clarificare publică. Este legitim ca judecătorii şi opinia publică să primească răspunsuri privind:

în ce calitate a acționat în diverse perioade ale carierei sale,

care au fost atribuțiile reale,

ce roluri a avut şi are în raport cu alte instituții ale statului,

dacă mai există astfel de raporturi în prezent,

și, mai ales, dacă există vreo incompatibilitate sau vreo zonă neexplicată între statutul său și poziția actuală.

Aceasta nu este o acuzație, ci o cerință fundamentală de transparență într-un stat de drept. Oricine ocupă o funcție judiciară are obligația de a-și clarifica integral parcursul profesional, pentru a nu lăsa loc de confuzii, speculații sau dubii privind misiunea, rolul sau eventualele influențe din perioade anterioare.

Tocmai de aceea, înainte de orice conexiune cu demersul său actual, avem obligația instituțională să analizăm, să verificăm și să documentăm public un astfel de caz.

În contextul interdicţiilor prevăzute de Legea 303/2022, este necesar ca, fără întârziere şi fără echivoc, să fie clarificate, pe de o parte, compatibilitatea dintre statutul său anterior și cerințele legale privind incompatibilitatea cu activităţi în subordinea sau slujba serviciilor de informații, iar pe de altă parte riscurile ce decurg din exercitarea pe perioade întregi din parcursul profesional a unor activităţi asupra cărora poate plana un dubiu legitim privind componenta de independenţă specifică funcţiei de judecător.

Prin natura și consecințele sale, această situație generează o afectare majoră a bunei funcționări a actului de justiție. Gravitatea afirmaţiilor judecătorului impun ca Inspecția Judiciară, CSM, CSAT și CNSAS să clarifice aspectele ce planează asupra tuturor elementelor acestui caz, sens în care vom adresa solicitări corespunzătoare.

BIROUL DE INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE
CURTEA DE APEL BUCUREŞTI

Reacția președintelui Nicușor Dan

Președintele Nicușor Dan a reacționat, miercuri seara, față de dezvăluirile revoltătoare din documentarul Recorder legat de justiție. ”De ce nu a contracandidat-o nimeni pe Lia Savonea la conducerea Înaltei Curți?”, subliniază președintele.

”Am văzut cap-coadă documentarul Recorder despre justiție. Cel mai simplu este să ne revoltăm, încă o dată, și să aruncăm vina generic. Mai greu este chiar să rezolvăm problemele din justiție.

În primul rând, felicitări realizatorilor, care aduc în dezbaterea publică, într-un mod accesibil publicului, probleme importante.

În al doilea rând, nu vreau să scuz în vreun fel politicul. Faptul că lupta anticorupție s-a redus dramatic are influență politică. Numirile procurorilor-șefi au fost politice. Societatea vorbește de mult de probleme în justiție fără să vedem, la nivelul Ministerului Justiției, voință de a intra cu adevărat în ele.

Dar soluția la problemele ridicate este tot în interiorul sistemului de justiție. Cazurile prezentate trebuie investigate și trebuie investigată mai ales recurența acestor cazuri. Iar persoanele vinovate trebuie pedepsite, însă tot de sistemul de justiție, și pe bază de probe. Pentru că materialul Recorder prezintă și fapte, care sunt clare, dar și opinii, care trebuie probate.

Cine strânge probele și cine face sesizările?

De ce nu avem încă un raport din interiorul sistemului de justiție, deși se vorbește de lucrurile astea de mult timp?

Câte sesizări s-au făcut din interiorul sistemului de justiție pe faptele de care vorbim?

Câte acțiuni în justiție s-au făcut pe faptele de care vorbim?

De ce sunt doar trei magistrați în activitate care au acceptat să vorbească deschis cu reporterii?

De ce nu a contracandidat-o nimeni pe Lia Savonea la conducerea Înaltei Curți?

Așa cum am spus, am început să lucrăm la un raport cu date despre problemele din sistemul de justiție. Discutăm cu magistrați. Îi invit pe toți magistrații să îmi scrie direct despre problemele pe care le întâmpină și îi asigur că voi citi personal ce îmi transmit.

Dar trebuie și o asumare în interiorul profesiei. Sunt convins că marea majoritate a magistraților sunt oameni serioși, de bună-credință.

E responsabilitatea lor, dincolo de dosarele curente, să se implice în rezolvarea problemelor profesiei lor. Și îi asigur, la rândul meu, de implicare și bună-credință pentru a aduce justiția acolo unde și-o doresc românii”.