Curtea de Apel dezbate solicitarea unei asociatii privind documentele desecretizate ale SRI, SIE, MAI si STS

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Solicitarea are ca obiect „suspendare executare act administrativ”, reclamant fiind Asociatia pentru Apararea Libertatilor Publice – APALP, iar parati sunt Administratia Prezidentiala, Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Telecomunicatii Speciale si Ministerul de Interne – DGIPI.

APALP sustine intr-un comunicat de presa citat de Agerpres ca a cerut judecatorilor suspendarea notelor si rapoartelor de informare ale institutiilor membre ale CSAT, care au participat la sedinta din 28.11.2024.

Israelul a încercat să-l elimine pe comandantul forțelor armate ale Hamas

Bolojan dezvăluie o nouă ”țeapă” de proporții: ”A consumat 240 de milioane de dolari şi România va rămâne cu un teren şi cu nişte hârtii”

„Pentru informarea opiniei publice, aratam ca aceste Note si rapoarte intocmite de institutii cu atributii in domeniul securitatii nationale (SRI, DGPI, STS, SIE) au fost declasificate si ar fi aratat ca rezultatul procesului electoral ar fi fost afectat sau influentat. In cererea de chemare in judecata am aratat ca documentele pentru care am solicitat suspendarea sunt acte administrative emise cu exces de putere, institutiile emitente actionand cu scopul clar de a influenta vointa alegatorilor si implicit rezultatul alegerilor pentru functia de presedinte al Romaniei, nefiind acte legal emise in exercitarea competentei de aparare in domeniul securitatii nationale. Cererea a fost introdusa inainte de a interveni decizia si comunicatul Curtii Constitutionale a Romaniei de anulare a alegerilor”, sustine Asociatia pentru Apararea Libertatilor Publice.

In opinia asociatiei, aceste documente trebuiau emise si ulterior declasificate si prezentate opiniei publice dupa alegeri si doar daca acestea cuprindeau o analiza obiectiva si impartiala asupra tuturor candidatilor.

Pe 6 decembrie, Curtea Constitutionala a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidentiale, castigate de Calin Georgescu, in baza unor documente desecretizate de CSAT, primite de la SRI, SIE, MAI si STS.

In documentele serviciilor secrete se arata ca Georgescu a incalcat legislatia electorala referitoare la finantarea campaniei pentru alegerile prezidentiale, dupa ce a raportat la Autoritatea Electorala Permanenta zero cheltuieli, in conditiile in care SRI si MAI au indicat faptul ca finantarea campaniei pe TikTok a fost realizata de Bogdan Peschir si s-a ridicat la un milion de euro.

De asemenea, in documentele desecretizate de CSAT se spune ca au avut loc actiuni ale unui actor cibernetic statal asupra infrastructurilor IT&C suport pentru procesul electoral si ca Romania este o tinta pentru actiuni hibride agresive ruse.

Conform SIE, Romania „a devenit o prioritate pentru actiunile ostile ale Rusiei, existand un interes in crestere la Kremlin pentru a influenta (cel putin) mood-ul si agenda in societatea romaneasca in context electoral”. Aceste actiuni se manifesta prin propaganda si dezinformare, sprijinirea unor candidati eurosceptici si alimentarea unor miscari antisistem, inclusiv prin „implicarea acestora in proteste care sa modeleze agenda publica”, incurajarea nemultumirilor/provocarea de reactii emotionale la nivelul populatiei, astfel incat sa puna presiune pe autoritati sa reduca/stopeze sprijinul pentru Ucraina.