Curtea de Apel din Lesbos a renuntat la acuzatiile de spionaj impotriva celor 24 de voluntari care salvau migranti in Mediterana
Curtea de Apel din insula greaca Lesbos a renuntat la acuzatiile de spionaj impotriva celor 24 de activisti implicati in salvarea migrantilor din Marea Mediterana, dupa ce a recunoscut ca acest cazul era plin de erori de procedura, informeaza The Guardian.
Completul de judecatori format din trei membri a sustinut recomandarea procurorului ca acuzatiile de spionaj sa fie retrase pe motiv ca sunt „exagerat de vagi”. Verdictul a fost intampinat cu aplauze in sala de judecata.
„Acesta este un prim pas foarte bun, desi nu sarbatorim inca. O ancheta penala (…) este inca in desfasurare”, a declarat avocatul apararii Zacharias Kesses. „Dar rezultatul de astazi va submina cu siguranta urmarirea acestui caz.”
Printre viciile de procedura invocate de instanta a fost convocarea celor doua duzini de inculpati intr-o limba pe care o puteau intelege.
Printre acuzati, atat cetateni greci, cat si straini, se numara Sarah Mardini, refugiata siriana devenita salvatoare, a carei implicare in salvarea a 18 pasageri de pe barca in care se afla si ea, in timpul traversarii periculoase din Turcia a inspirat filmul Netflix „The Swimmers”.
Kesses, care conduce echipa juridica, a declarat ca tanara de 27 de ani nu a fost prezenta la proceduri din cauza unei interdictii de calatorie care o identifica drept risc de securitate. Mardini a petrecut mai mult de 100 de zile in arest preventiv in inchisoarea de inalta securitate Korydallos din capitala Greciei, dupa arestarea ei in august 2021.
Toate cele 24 de persoane s-au oferit voluntare la Centrul International de Raspuns de Urgenta (ERCI), un ONG specializat in cautare si salvare din Lesbos, in plina criza a migrantilor, cand aproape un milion de refugiati, cei mai multi fugind de razboiul civil din Siria, au traversat Marea Egee pentru a ajunge in Europa prin insulele grecesti.
Acuzatia de spionaj a fost retrasa intr-un raport de 86 de pagini intocmit dupa o ancheta de sase luni a politiei, care a evidentiat ca a fost invocata o singura proba pentru a sustine afirmatiile de spionaj si anume utilizarea unui „serviciu de mesagerie criptat”, si anume WhatsApp. Au fost retrase si acuzatiile de utilizare ilegala a frecventelor radio si falsificare.
Organizatiile pentru apararea drepturilor omului au descris in unanimitate acuzatiile drept „farse”, avocatii apararii considerand dosarul politiei haotic si bazat pe presupuneri. Cazul a fost vazut ca simptomatic al climatului de frica in care voluntarii pentru salvarea migrantilor sunt fortati sa munceasca intr-un moment in care Europa este hotarata sa-i tina departe pe solicitantii de azil.
Saptamana trecuta, guvernul de centru-dreapta al Greciei a anuntat ca va extinde un gard de-a lungul granitei tarii cu Turcia, ca parte a politicii sale de migratie „stricta, dar corecta”. Pe fondul tot mai multor dovezi ale evacuarilor fortate – respingeri negate vehement de autoritatile elene – in zonele de frontiera terestra si maritima, operatiunile de cautare si salvare s-au oprit practic.
Cei 24 de voluntari se confrunta in continuare cu o ancheta privind acuzatiile de trafic de persoane, frauda, apartenenta la o organizatie criminala si spalare de bani – infractiuni conform legislatiei elene care implica pedepse de 25 de ani de inchisoare.
Unii dintre acuzati au descris decizia de vineri ca fiind dulce-amaruie. Sean Binder, un cetatean german crescut in Irlanda, care a petrecut mai bine de trei luni in inchisoare, a spus ca „adevarata dreptate” ar fi fost o declaratie de nevinovatie a tribunalului.
„Pare atat de cinic incat, dupa patru ani si trei luni de inchisoare si catalogarea drept infractor, procurorul arunca cazul din cauza unor erori de procedura”, a spus el de la Mytilene.
„Este grozav, desigur, dar si dulce-amarui pentru ca nu se simte ca se face dreptate. Daca am fi fost declarati nevinovati, asta ar fi fost adevarata dreptate. Ar fi dezvaluit faptul ca presupusele fapte nu au avut loc. Avand in vedere faptul ca ancheta penala este in desfasurare, ar putea mai trece inca 15 ani pana sa aiba loc acel proces.”
Inainte de proces, comisarul Consiliului Europei pentru drepturile omului, Dunja Mijatovic, si-a exprimat ingrijorarea, declarand ca „vizarea aparatorilor drepturilor omului si a persoanelor implicate in acte de solidaritate este incompatibila cu obligatiile internationale ale statelor si are un efect de descurajare a muncii pentru apararea drepturilor omului”.
Europarlamentarul irlandez Grace O’Sullivan, din partea Verzilor, care a venit pe insula saptamana aceasta pentru a participa la proceduri, a declarat ca verdictul de vineri i-a intarit convingerea ca acuzatiile sunt „in intregime motivate politic si fara nicio baza legala serioasa sau probe”.
