Dăianu știe deja: ”Standard & Poor’s nu va retrograda România. Performanța Guvernului Bolojan este excepțională”

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Dăianu a apreciat rezultatele Guvernului Bolojan în reducerea deficitului, însă a subliniat că menținerea ratingului nu ar elimina riscurile generate de instabilitatea politică, dezechilibrele economice și dependența de finanțarea externă.

„Performanța Guvernului Bolojan este excepțională”

Președintele Consiliului Fiscal consideră că rezultatele consolidării bugetare reprezintă un argument important pentru păstrarea ratingului României.

Nu Iranul e de vină. Trump dă vina pe Ucraina pentru prețurile exorbitante la benzină

Testarea pe animale ar putea fi redusă radical în dezvoltarea medicamentelor

„În rândurile analiștilor avizați, se consideră că și Standard & Poor’s nu va retrograda România, fiindcă performanța guvernului Bolojan în corectarea deficitului bugetar este excepțională. De la mai mult de 9% din produsul intern brut să te duci către 6% este, în general, foarte greu de realizat o asemenea performanță și faptul că s-a întâmplat într-un context extrem de ostil pe plan internațional este cu atât mai notabil”, a declarat Daniel Dăianu.

Economistul a susținut că direcția măsurilor adoptate a fost corectă, deși efortul de ajustare nu a fost distribuit uniform.

„Eu am considerat că nu trebuia să cadă guvernul Bolojan, chiar dacă unele accente puteau să fie eliminate din modul în care s-a procedat la diminuarea deficitului bugetar. Dar direcția a fost corectă și s-a reușit foarte mult”, a afirmat acesta.

Criza politică, descrisă drept un „război civil” purtat prin vorbe

Dăianu a identificat blocajul politic drept una dintre principalele probleme pentru perspectiva economică a României.

„Eu am spus cu ceva timp în urmă și mă gândeam dacă nu m-am aventurat, am vorbit despre un război civil. Nu e purtat cu arme, dar este condus cu vorbe, cu acțiuni pe față, mai puțin pe față, într-un fel, în disprețul cetățenilor, cu o deconectare puternică de la grijile cetățenilor și ale mediului de afaceri”, a spus economistul.

Acesta a avertizat că nemulțumirea companiilor crește pe măsură ce formarea unui guvern cu puteri depline întârzie.

„Există o nemulțumire în creștere în tot mediul de afaceri. Mediul de afaceri cere formarea unui guvern cu puteri depline. Din păcate, totul pare să fie blocat”, a declarat Dăianu.

Rectificarea și bugetul pentru 2027, urgențele noului guvern

Președintele Consiliului Fiscal a explicat că soluțiile temporare pentru administrarea banilor publici nu pot înlocui rectificarea bugetară.

„Ceea ce eu am subliniat de mai multe ori este că avem nevoie de un guvern cu puteri depline, care să facă rectificare, pentru că, cu inginerii financiare mutând din ultimul trimestru în trimestrul doi, acum deja am intrat în ultimul trimestru al anului, nu rezolvăm problemele pe care ar trebui să le soluționăm”, a afirmat economistul.

În paralel, noul Executiv trebuie să pregătească un buget credibil pentru anul viitor, care să confirme continuarea reducerii deficitului.

„Ce înseamnă perspectiva? Să ai un buget, un proiect de buget aprobat de Parlament, care să fie credibil, adică să arate, să indice că direcția consolidării fiscal-bugetare rămâne, că nu va avea loc o deviere, că nu vor fi inversate măsuri”, a explicat Dăianu.

„Putem intra într-o spirală pe care n-o mai putem opri”

Economistul a respins ideea că o retrogradare oficială ar avea consecințe limitate doar pentru că România se împrumută deja la costuri ridicate.

„Eu am văzut și opinii ale unor analiști că deja România este evaluată, în randamentele care ni se cer României, de fapt, la un nivel care poate fi plasat în această clasificare de gunoi a ratingului suveran. Însă părerea mea este că aceste persoane nu înțeleg că o retrogradare oficială a României are o serie de consecințe care ne vor îngreuna foarte mult accesul la finanțare și refinanțare”, a declarat acesta.

Dăianu a cerut o soluție politică urgentă, avertizând asupra riscului ca dificultățile de finanțare să se amplifice.

„Și putem intra într-o spirală pe care n-o mai putem opri. Opinia mea este că măcar în ceasul acesta să se înțeleagă că situația este foarte gravă, chiar dacă nu vom fi retrogradați, că suntem într-o criză și avem nevoie de un guvern de criză, un guvern de urgență. Un guvern care să facă bugetul, să facă rectificarea și apoi să mai vedem”, a afirmat economistul.

De ce este leul sub presiune

Președintele Consiliului Fiscal a legat presiunile valutare de necesarul de finanțare externă al României și de incertitudinea politică internă.

Acesta a explicat că România, spre deosebire de state care își finanțează predominant datoria pe piața internă, depinde într-o măsură importantă de capitalul din exterior.

„Piața valutară este cea mai nervoasă și ea exprimă nu numai incertitudine pe plan internațional, pentru că bani pleacă din multe economii emergente, în condițiile de acum, de mare incertitudine, nu numai din economia românească. Dar noi avem și o incertitudine internă foarte puternică, care nu a venit din eter”, a spus Dăianu.

Economistul a avertizat că nici instalarea unui nou guvern nu ar elimina automat dificultățile, dacă acesta nu dispune de suficient sprijin parlamentar pentru reforme.

„Guvernele vor fi minoritare, va fi dificil de dus, că avem nevoie și de reforme, nu numai de rectificare bugetară”, a afirmat acesta, invocând inclusiv necesitatea unei reforme a salarizării și riscul unor cheltuieli excesive înaintea alegerilor din 2028.

„Nu, România nu va fi retrogradată, dar România are vulnerabilități care au ieșit la iveală în mod eclatant din cauza acestei, sau pe fondul acestei crize politice”, a declarat Dăianu.

Scăderea rezervelor valutare și negocierile pentru un nou guvern

Declarațiile vin înaintea evaluării ratingului României de către Standard & Poor’s, programată pentru 2 octombrie, și pe fondul unor presiuni asupra cursului de schimb.

BNR a anunțat că rezervele valutare au scăzut în septembrie cu 4,805 miliarde de euro, de la 64,865 miliarde la 60,060 miliarde de euro. În cursul lunii au fost înregistrate intrări de 3,302 miliarde de euro și ieșiri de 8,107 miliarde de euro, dintre care aproximativ 2,684 miliarde au reprezentat plăți de rate și dobânzi pentru datoria publică în valută.

În plan politic, președintele Nicușor Dan a convocat luni, 5 octombrie, consultări cu partidele parlamentare, după respingerea Guvernului propus de Siegfried Mureșan. Șeful statului a anunțat că va desemna în aceeași zi un nou candidat pentru funcția de prim-ministru.