Daniel Dăianu apără politicile economice ale guvernului Bolojan: „Alternativa ar fi fost tăierea veniturilor populației”

Adaugă ca sursă preferată pe Google

„Este prețul ajustării fiscal-bugetare”

Reputatul economist a susținut, într-o intervenție la Digi24, că actualele evoluții reflectă mai degrabă efectele unei corecții bugetare necesare, nu o deteriorare structurală a economiei.

„Cei care fac această caracterizare economiei românești nu înțeleg că de fapt avem de-a face cu prețul ajustării fiscal-bugetare. Deci nu poți să menții nivelul de trai al cetățenilor români când ai de corectat un deficit care a fost în 2024 mai mare de 9% din PIB și haideți să ne amintim că în acel an, deși deficitul era foarte mare, a fost foarte mare, am avut o creștere sub 1% din PIB, deci, este prețul pe care trebuie să-l plătim.

Nu dorim să-l plătim, dar trebuie să-l plătim pentru a diminua deficitul bugetar. Nu poți să ai o menținere a veniturilor oamenilor în termen real, cu o corecție a deficitului bugetar. S-ar realiza să spunem o diminuare a de venitului bugetar dacă România, nu știu cum, ar fi primitoarea unor venituri la buget, venituri suplimentare, ceea ce ar fi un miracol”, a spus economistul.

Rareș Bogdan cere instalarea „în maximum 72 de ore” a unui guvern condus de Veștea, deși acum câteva zile nu voia un alt cabinet cu PSD

Politolog: Este posibil ca 40% dintre parlamentarii PNL să voteze Guvernul Veștea. Un nou ALDE este pe cale să apară

Potrivit acestuia, situația actuală trebuie înțeleasă în contextul eforturilor de reducere a dezechilibrelor macroeconomice, nu ca o criză sistemică.

„Alternativa ar fi fost tăierea veniturilor populației”

În intervenția sa, Daniel Dăianu a susținut că alternativa la politica actuală ar fi fost una mult mai dură din punct de vedere social: reducerea veniturilor populației.

„Ar ar fi existat o alternativă. Să fie tăiate veniturile oamenilor, așa cum s-a întâmplat într-un episod precedent de corecție fiscal-bugetară, când au fost tăiate venituri nominale ale oameni în mod drastic și într-adevăr s-a realizat o o corecție importantă.

Atunci s-a ajuns la un deficit bugetar mic, în jur de 1%, și deficitul de cont curent a fost foarte mic. În 2013-2014 corecția a fost masivă, masivă, dar s-a realizat printr-un procedeu rar întâlnit în lume. Și eu nu știu dacă mai era posibil din punct de vedere politic să se recurgă la un asemenea procedeu”, a precizat Dăianu.

Economistul a subliniat că astfel de măsuri ar fi dificil de repetat în actualul context politic și social, în care presiunea asupra nivelului de trai este deja ridicată.

Inflația și taxele, în centrul atenției

Daniel Dăianu a comentat și cauzele inflației, arătând că aceasta nu poate fi explicată exclusiv prin factori externi, precum conflictele internaționale, ci și prin măsuri interne, inclusiv modificări fiscale și liberalizarea prețurilor la energie.

În opinia sa, o ajustare fără creșteri de taxe ar fi presupus reduceri semnificative ale cheltuielilor bugetare, dificil de realizat în practică fără efecte economice și sociale majore.

Președintele Consiliului Fiscal a insistat că actuala perioadă trebuie privită ca o etapă de corecție necesară a dezechilibrelor, nu ca o criză economică în sens clasic.