Dănileț a descoperit o decizie CCR din 2005 care contravine flagrant deciziei de azi privind ”amendamentul Fritz”: ”De-abia aștept motivarea CCR, că albul e negru”

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Dănileț afirmă că așteaptă motivarea hotărârii prin care CCR a declarat luni constituțională prevederea din noua Lege a integrității care poate duce la încetarea mandatului primarului Timișoarei, Dominic Fritz.

Problema ridicată de fostul magistrat este cu atât mai importantă cu cât formularea folosită chiar de CCR în Decizia 375 din 6 iulie 2005 este fără echivoc în privința mandatelor aflate în desfășurare: modificarea lor printr-o lege nouă poate opera „numai pentru viitor, nu și pentru mandatele în curs”.

Cel mai mare fond suveran de investiții intenționează să reducă ponderea obligațiunilor americane în portofoliu

Sancțiunile împotriva Rusiei au fost blocate în Congresul SUA din cauza temerilor privind creșterea prețurilor la gaze

Dănileț: „De-abia aștept motivarea CCR cu privire la cazul Fritz”

„De abia aștept motivarea CCR cu privire la cazul Fritz. Pentru că va trebui dată o explicație plauzibilă pentru toată lumea și înțeleasă de juriști, ceea ce acum îmi este greu să cred că se poate întâmpla”, a scris Cristi Dănileț.

Fostul judecător amintește că în 2005 Parlamentul a încercat, în cadrul reformei justiției, să pună capăt mandatelor în curs ale unor persoane care ocupau funcții de conducere în sistemul judiciar, pentru ca acestea să fie ocupate ulterior printr-o nouă procedură de concurs.

CCR a declarat atunci neconstituțională soluția în privința mandatelor aflate deja în desfășurare.

„Eu îmi aduc aminte de o lege din 2005 care a intenționat să înceteze toate mandatele șefilor din justiție, puși pe pile până la acea oră, și să îi trimită la concurs, probă nouă care se introducea atunci”, afirmă Dănileț.

Decizia CCR din 2005: legea nouă nu poate afecta „mandatele în curs”

Pasajul invocat de fostul magistrat se regăsește în Decizia CCR nr. 375 din 6 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial nr. 591 din 8 iulie 2005.

Curtea analiza atunci ampla lege privind reforma în domeniile proprietății și justiției.

CCR a stabilit mai întâi că principiul inamovibilității se aplică atât funcției de judecător, cât și duratei mandatului unei funcții de conducere exercitate de acesta.

Curtea a continuat însă cu o formulare care privește direct aplicarea în timp a legilor ce modifică mandate:

„Legiuitorul este liber să redimensioneze, printr-o lege nouă, durata mandatelor funcțiilor de conducere în alt fel decât legea în vigoare, dar numai pentru viitor, nu și pentru mandatele în curs, altfel ar însemna să nesocotească regula neretroactivității legii, care este normă de nivel constituțional, prevăzută în art. 15 alin. 2 din Legea fundamentală.”

Textul apare în forma oficială a Deciziei 375/2005 și a fost invocat ulterior inclusiv în alte dispute constituționale privind modificarea mandatelor prin lege.

Exact această formulare este pusă acum de Dănileț în paralel cu situația lui Dominic Fritz.

„CCR a spus (…) că un mandat în curs nu poate fi întrerupt”

„CCR a spus nu doar că judecătorii sunt inamovibili și nu pot fi mutați din funcție – bine, legea se referea și la procurori, deci acest argument nu era valabil –, ci că un mandat în curs nu poate fi întrerupt. Îl dau mai jos – este vorba de decizia CCR nr. 375/2005”, afirmă fostul judecător.

Motivarea completă a noii decizii CCR nu a fost încă publicată, astfel că nu se cunoaște deocamdată raționamentul prin care Curtea diferențiază situația lui Fritz de precedentele privind protecția mandatelor aflate în desfășurare.

Dănileț, atac la modul în care sunt redactate motivările CCR

Fostul judecător lansează și acuzații severe privind mecanismul intern de redactare a deciziilor Curții Constituționale.

„Desigur, la CCR motivările nu le fac judecătorii, cum am spus și cu alte ocazii. «Eminențele cenușii» sunt anumiți magistrați asistenți – de fiecare dată aceiași pe chestiunile cele mai sensibile din România”, afirmă Dănileț.

El anticipează că justificarea juridică a actualei decizii va trebui să explice de ce precedentul din 2005 nu se aplică situației liderului USR.

„Un anumit magistrat asistent va fi desemnat să facă un contorsionism juridic-constituțional pentru a ne convinge că albul e negru. Iar noi vom dezbate, ne vom enerva, apoi vom accepta, pentru că CCR e dincolo de persoane și cazuri concrete. Sau ar trebui să fie”, mai afirmă fostul judecător.

Și fostul președinte CCR Augustin Zegrean contestă decizia

Criticile lui Dănileț vin în aceeași zi în care Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale, a calificat drept „total neconstituțională” soluția CCR privind noua lege a integrității.

Zegrean a atras atenția că efectele nu îl privesc numai pe Dominic Fritz, ci un număr mult mai mare de persoane aflate în situații similare. Potrivit datelor prezentate luni, peste 120 de persoane ar putea fi afectate de noua prevedere.

În cazul lui Fritz, Înalta Curte a stabilit definitiv în iunie 2026 existența unui conflict de interese. Noua lege, adoptată ulterior, prevede că persoanele aflate în această situație își pierd funcția în maximum 30 de zile de la intrarea actului normativ în vigoare.

Primarul Timișoarei susține că este vorba despre aplicarea retroactivă a unei sancțiuni care nu exista în această formă pentru mandatul său și a anunțat că va merge la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

„Dacă președintele va promulga legea ANI, mandatul meu de primar va înceta în 30 zile, ca o sancțiune retroactivă pentru lucruri care s-au întâmplat înainte să intre în vigoare legea”, a declarat Fritz.