Conform datelor recente publicate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), numărul beneficiarilor de pensii speciale a înregistrat o ușoară creștere în luna ianuarie 2026, reflectând o tendință de majorare a acestui tip de beneficii acordate anumitor categorii profesionale.
Statisticile arată că magistrații, membri ai corpului judiciar și ai parchetelor, continuă să primească cele mai mari pensii medii, în timp ce alte categorii primesc sume semnificativ mai mici.
În evidențele CNPP, 11.858 de persoane beneficiau de pensii speciale în ianuarie 2026, cu 17 mai multe decât în decembrie 2025. Dintre aceștia, 7.863 de beneficiari primesc pensii din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (BASS), adică pe bază de contribuții.
Cei mai numeroși și cei mai avantajați sunt magistrații, 5.793 de persoane, dintre care 2.536 primesc pensie contributivă din BASS. Pensia medie a acestora ajunge la 25.447 lei, dintre care 7.532 lei reprezintă contribuția BASS, iar restul de 22.312 lei este suportată de la bugetul de stat.
Alte categorii importante includ membrii Corpului diplomatic și consular, 787 de persoane, cu pensia medie de 6.980 lei, funcționarii parlamentari, 870 de persoane, cu pensia medie de 6.237 lei, personalul aeronautic civil navigant profesionist, 1.333 de beneficiari, cu pensia medie de 13.100 lei, funcționarii Curții de Conturi, 685 de persoane, pensia medie de 10.419 lei, și personalul auxiliar de specialitate al instanțelor și parchetelor, 2.380 de persoane, dintre care 1.964 primesc pensie contributivă din BASS, cu o pensie medie de 7.140 lei.
Aceste cifre relevă diferențe mari între categoriile de beneficiari, atât ca număr de persoane, cât și ca valoare medie a pensiilor, evidențiind privilegiile semnificative ale magistraților comparativ cu alte categorii profesionale.
Creșterea numărului de pensionari speciali, chiar dacă modestă, aduce în discuție impactul financiar asupra bugetului de stat și sustenabilitatea pe termen lung a acestor beneficii. Diferențele semnificative între pensiile medii ale magistraților și ale altor categorii ridică întrebări privind echitatea sistemului și necesitatea unor eventuale reforme legislative.