Evoluția este determinată atât de împrumuturile administrației publice, cât și de cele ale sectorului privat și ale băncii centrale. În același timp, BNR arată că se mențin anumite echilibre macroeconomice, precum gradul de acoperire a importurilor și al datoriei pe termen scurt. Investițiile străine directe au înregistrat însă o ușoară scădere față de anul trecut.
Potrivit BNR, datoria externă totală a României a ajuns la 231,52 miliarde de euro la 31 martie 2026, în creștere cu 3,06 miliarde de euro în primele trei luni ale anului.
Cea mai mare pondere revine administrației publice, care cumulează 126,56 miliarde de euro din totalul datoriei externe.
Datoria externă pe termen lung reprezintă aproximativ 79% din total, respectiv 182,84 miliarde de euro, în creștere cu 1,4% față de finalul anului 2025. În același timp, datoria pe termen scurt a ajuns la 48,67 miliarde de euro, reprezentând 21% din total, cu o creștere de 1,1%.
BNR mai arată că rata serviciului datoriei externe pe termen lung a scăzut semnificativ, ajungând la 11,8% în perioada ianuarie–martie 2026, față de 18,4% în aceeași perioadă din 2025.
Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii cu rezervele internaționale ale României a crescut la 6,4 luni, comparativ cu 6 luni la finalul anului trecut.
De asemenea, acoperirea datoriei externe pe termen scurt cu rezervele valutare ale BNR a urcat la 108,1%, față de 104,4% la finalul anului 2025, ceea ce indică o ușoară consolidare a poziției externe.
Datele BNR arată că investițiile directe ale nerezidenților în România au scăzut la 1,13 miliarde de euro în primul trimestru din 2026, față de 1,63 miliarde de euro în aceeași perioadă din 2025.
Din această sumă, participațiile la capital au însumat 1,461 miliarde de euro, în timp ce creditele intragrup au avut o valoare netă negativă de 331 milioane de euro, ceea ce indică ieșiri de capital către companiile-mamă.
În același timp, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 5,33 miliarde de euro, în scădere față de 6,15 miliarde de euro în primul trimestru din 2025.
Deficitul balanței bunurilor s-a redus, în timp ce balanța serviciilor a continuat să înregistreze excedent, dar mai mic decât anul anterior. BNR notează și creșteri la deficitul veniturilor primare, în timp ce veniturile secundare au avut o contribuție pozitivă la echilibru.