Potrivit datelor citate de Reuters, la sfârșitul zilei de marți, datoria publică totală a SUA ajunsese la 40,047 trilioane de dolari. Din această sumă, aproximativ 32,266 trilioane de dolari reprezintă titluri de trezorerie deținute de public, în timp ce alte 7,782 trilioane de dolari sunt datorii intraguvernamentale.
Pragul de 40.000 de miliarde de dolari este cu atât mai important cu cât datoria americană s-a mai mult decât dublat în mai puțin de zece ani. În ianuarie 2017, când Donald Trump a preluat pentru prima dată funcția de președinte, datoria SUA era de aproximativ 19,95 trilioane de dolari.
O parte importantă a creșterii datoriei a avut loc în timpul pandemiei de COVID-19, când administrațiile Trump și Biden au recurs la împrumuturi masive pentru finanțarea măsurilor de sprijin economic.
În primul mandat al lui Donald Trump, datoria publică a crescut cu aproximativ 7,8 trilioane de dolari, mai mult de jumătate din această creștere acumulându-se în ultimele nouă luni ale mandatului, în perioada în care SUA finanța răspunsul la pandemie.
În timpul mandatului lui Joe Biden, datoria a mai crescut cu aproximativ 8,4 trilioane de dolari.
De la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, în ianuarie 2025, datoria SUA a crescut cu aproximativ 3,8 trilioane de dolari. Astfel, dacă sunt luate în calcul cele două mandate ale sale, creșterea ajunge la aproximativ 11,6 trilioane de dolari.
Creșterea datoriei nu este însă explicată doar prin cheltuielile extraordinare din perioada pandemiei. Veniturile statului sunt presate de reducerile de taxe, în timp ce cheltuielile pentru programele sociale, sănătate și pensii continuă să crească.
Un exemplu este pachetul legislativ promovat de administrația Trump în al doilea mandat, cunoscut drept „One Big Beautiful Bill Act”. Potrivit estimării Congressional Budget Office, acesta ar putea adăuga aproximativ 4,7 trilioane de dolari la datoria federală.
În același timp, administrația Trump a încercat să reducă anumite cheltuieli prin diminuarea aparatului federal și tăierea unor programe discreționare. Acestea reprezintă însă partea mai mică a bugetului federal.
Aproximativ 60% din cheltuielile SUA sunt destinate unor programe obligatorii, precum Social Security, Medicare, Medicaid și serviciile pentru veterani, iar aceste costuri tind să crească pe măsură ce populația îmbătrânește.
Unul dintre cele mai mari motive de îngrijorare este costul finanțării datoriei. SUA plătește aproximativ 1.100 de miliarde de dolari anual numai pentru dobânzi, iar această sumă crește pe măsură ce datoria se acumulează și ratele dobânzilor rămân ridicate.
În anul fiscal 2025, costurile cu serviciul datoriei au depășit pentru prima dată cheltuielile Pentagonului.
În primele zece luni ale anului fiscal 2026, dobânzile plătite pentru datorie au depășit chiar și cheltuielile pentru Medicare, devenind a doua cea mai mare categorie de cheltuieli din bugetul federal, după sistemul de pensii Social Security.
Creșterea datoriei pune presiune și pe piața obligațiunilor americane. Investitorii au cerut randamente mai mari pentru obligațiunile pe termen lung, ceea ce înseamnă că guvernul SUA trebuie să plătească mai mult pentru a se împrumuta.
Randamentele ridicate ale titlurilor de Trezorerie pot avea efecte asupra întregii economii, deoarece influențează și dobânzile pentru creditele ipotecare, împrumuturile auto și finanțarea companiilor.
În ultimele zile, randamentele obligațiunilor americane pe termen lung au ajuns la niveluri nemaivăzute de aproape două decenii, în contextul preocupărilor legate de volumul uriaș de titluri de stat pe care Washingtonul trebuie să le emită.
Președintele Donald Trump a respins miercuri ideea că americanii ar trebui să fie îngrijorați de volatilitatea de pe piața obligațiunilor.
Întrebat la Casa Albă despre situația pieței, Trump a susținut că SUA este suficient de puternică pentru a face față situației și a reiterat solicitarea sa ca dobânzile să fie reduse.
În paralel, secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a anunțat majorarea programelor de răscumpărare a unor titluri de Trezorerie cu scadențe între 10 și 30 de ani, într-o încercare de a sprijini piața obligațiunilor și de a reduce presiunile asupra randamentelor.
Presiunea asupra finanțelor americane este vizibilă și în deficitul bugetar. Numai în luna iulie, deficitul SUA a ajuns la aproximativ 432 de miliarde de dolari, unul dintre cele mai mari deficite lunare din istoria țării.
În primele zece luni ale anului fiscal 2026, deficitul a depășit deja întregul deficit înregistrat pe parcursul anului fiscal 2025, deși mai sunt două luni până la încheierea exercițiului bugetar.
Organizațiile care monitorizează finanțele publice avertizează că, fără măsuri pentru creșterea veniturilor, reducerea cheltuielilor sau o combinație a celor două, presiunea asupra bugetului federal va continua să se accentueze.
Economista Maya MacGuineas, președinta organizației nonpartizane Committee for a Responsible Federal Budget, a avertizat că nivelul datoriei nu este doar o cifră contabilă, ci ajunge să se reflecte în economie și, în cele din urmă, în costurile suportate de populație.