Analiștii avertizează însă că înțelegerea ar putea avea efecte negative asupra discuțiilor dintre cele două puteri și ar putea afecta încrederea strategică dintre marile state, într-un moment în care importanța economică și militară a regiunii arctice este în creștere.
Într-o postare publicată vineri pe rețelele sociale, Donald Trump a anunțat că Statele Unite au ajuns la o înțelegere cu Regatul Danemarcei și Groenlanda. „Sunt încântat să anunț că Statele Unite ale Americii au încheiat un acord cu Regatul Danemarcei și Groenlanda, care oferă Statelor Unite control permanent asupra securității și asupra tuturor celorlalte necesități din Groenlanda, răspunzând complet tuturor preocupărilor noastre americane”, a transmis Trump.
Liderul de la Casa Albă a descris documentul drept un acord cu durată nelimitată și a susținut că acesta nu are un termen de expirare. „În plus, de acum înainte, niciun adversar al Statelor Unite nu va putea avea vreodată o bază în Groenlanda, o prezență militară în Groenlanda sau să facă investiții sensibile în Groenlanda fără aprobarea noastră expresă, în scris”, a afirmat președintele american.
Trump nu a precizat în mesajul său ce state consideră adversari în acest context. Presa americană a citat însă un oficial al Departamentului de Stat care a declarat că înțelegerea interzice explicit existența unor baze sau a unei prezențe militare aparținând unor state din afara NATO, iar mecanismele de verificare vizează în special China și Rusia.
Momentul în care a fost făcut anunțul este interpretat de analiștii chinezi atât ca o încercare de consolidare a poziției Statelor Unite înaintea viitoarei întâlniri dintre Trump și Xi Jinping, cât și ca o mișcare cu implicații în politica internă americană, înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din noiembrie.
„Statele Unite au anunțat această informație în acest moment precis pentru a-și consolida avantajele de negociere în viitorul summit SUA-China de săptămâna viitoare”, a declarat Wang Yiwei, director al Institutului pentru Afaceri Internaționale din cadrul Universității Renmin din Beijing.
Wang a afirmat că ambiția Washingtonului de a controla un coridor strategic important din Arctica urmează o logică geopolitică asemănătoare interesului manifestat de administrația Trump față de Canalul Panama.
În opinia sa, prezentarea acordului drept o modalitate de a împiedica Groenlanda să ajungă sub influența Chinei sau Rusiei nu reflectă amploarea reală a prezenței Beijingului în teritoriu. China are o amprentă economică redusă în Groenlanda, iar mai multe proiecte de investiții discutate în trecut nu au fost concretizate.
În urmă cu aproximativ un deceniu, mai multe companii chineze și-au exprimat interesul pentru resursele minerale ale Groenlandei, iar unele au semnat acorduri preliminare. Niciunul dintre proiectele respective nu a avansat însă până la etapa exploatării miniere comerciale.
Un raport de cercetare privind regiunea arctică arăta anul trecut că infrastructura insuficientă și condițiile dificile create de gheața polară au făcut ca mineritul la scară mare să fie dificil de justificat din punct de vedere economic. Aceste obstacole ar fi redus interesul companiilor chineze chiar înainte ca Statele Unite să înceapă să își intensifice opoziția față de influența Chinei în Groenlanda. Și tentativele Beijingului de a participa la proiecte de infrastructură din Groenlanda, teritoriu autonom aflat în cadrul Regatului Danemarcei, au întâmpinat obstacole.
În 2018, o propunere chineză privind participarea la extinderea și modernizarea pistelor unor aeroporturi de pe insula arctică a fost considerată, la acel moment, ca fiind blocată în practică de Danemarca, după ce Statele Unite au exprimat preocupări legate de securitate.
Analiștii citați consideră că noua înțelegere privind Groenlanda poate avea consecințe asupra încrederii dintre marile puteri și asupra cooperării pentru dezvoltarea pașnică a regiunii arctice. „Acest acord privește spre viitor. Nu va deraia summitul dintre șefii de stat ai Chinei și Statelor Unite, dar va avea cu siguranță un impact negativ asupra încrederii lor strategice”, a declarat Wang Yong, director al Centrului pentru Economie Politică Internațională din cadrul Universității Peking.
Potrivit acestuia, momentul anunțului trebuie analizat și în contextul politicii interne din Statele Unite, unde alegerile de la jumătatea mandatului sunt programate în noiembrie. Wang a susținut că Beijingul ar trebui să își mențină poziția privind drepturile pe care le consideră legitime și să se opună tratării tuturor activităților din regiune exclusiv prin prisma securității.
„Beijingul ar trebui să își protejeze drepturile legitime în domeniul transportului maritim internațional și al cercetării științifice”, a spus Wang. El a adăugat că autoritățile chineze ar trebui să consolideze cooperarea multilaterală cu statele arctice și cu alți parteneri internaționali în domenii precum schimbările climatice, pescuitul și cercetarea polară.
Cooperarea dintre China și Rusia în Arctica s-a intensificat în ultimii ani. Printre evoluțiile recente se numără lansarea, în august, a primului serviciu regulat de transport maritim pe ruta arctică operat de o companie chineză de transport. China și Rusia au desfășurat în această vară și prima lor cercetare comună pe teren asupra gheții marine din Oceanul Arctic.
Expediția s-a desfășurat la bordul spărgătorului de gheață chinez Xuelong 2 și evidențiază aprofundarea cooperării dintre cele două țări într-o regiune polară care se încălzește rapid și care capătă o importanță tot mai mare pentru transportul maritim, cercetarea științifică și interesele strategice ale marilor puteri.