De ce a fost scăpat Bănicioiu de pedeapsă. Completul ICCJ a considerat că situația sa este similară cu a martirului Aleksei Navalnîi, decedat în mod suspect la Cercul Polar

Patru judecători de la Instanţa supremă, care l-au achitat pe fostul ministru al Sănătăţii Nicolae Bănicioiu, compară situaţia acestuia cu cea a liderului opoziţiei ruse Aleksei Navalnîi, decedat anul trecut în condiţii suspecte într-o închisoare aflată la Cercul Polar Arctic.

Este vorba de Lia Savonea (preşedinta Instanţei supreme), Mihail Udroiu, Adriana Ispas şi Gheorghe Valentin Chitidean.

Detalii despre această comparaţie forţată apar în motivarea deciziei prin care Instanţa supremă a dispus luni achitarea lui Nicolae Bănicioiu pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită şi trafic de influenţă, într-un dosar în care a fost acuzat de DNA că a primit aproape 800.000 de euro mită de la doi oameni de afaceri (Dorin Cocoş şi Mihaela Irimescu), în legătură cu numirea unor manageri de spital şi derularea unor contracte din bani publici.

Astfel, cei patru judecători care au votat pentru achitare au pus la îndoială credibilitatea martorilor – denunţători din dosarul lui Bănicioiu, deoarece aceştia erau implicaţi în alte dosare penale.

Băsescu îl face praf pe Georgescu: ”L-am întâlnit când eram președinte, spunea numai prostii”. Despre Anca Alexandrescu spune că n-are nicio șansă la Primăria Capitalei

Ruptură majoră în MAGA. Trump vrea să o elimine din politică pe o fostă susținătoare înflăcărată, aceasta îl acuză de ”agresiune veninoasă”

„Înalta Curte, Completul de 5 Judecători, în opinie majoritară, apreciază că este necesară reliefarea unor nuanţe în ceea ce priveşte modalitatea de evaluarea a credibilităţii martorilor, în ipotezele în care prin poziţia lor procesuală anterioare, ca urmare a celor relatate, aceştia au obţinut unul sau mai multe beneficii de drept substanţial sau procesual”, se arată în motivarea citată de Agerpres.

În context, judecătorii români aduc în discuţie un dosar de la CEDO, deschis de Aleksei Navalnîi împotriva Rusiei, în legătură cu modul în care regimul condus de Vladimir Putin l-a judecat şi condamnat pentru presupuse fraude.

„Tot astfel, în cauza Navalnyy şi Ofitserov contra Rusiei, Curtea Europeană a reţinut că instanţele din procedurile paralele erau în mod evident încurajate de a rămâne în concordanţă, din cauză că orice constatare contradictorie ar fi putut compromite temeinicia ambelor hotărâri. Astfel, Curtea a considerat că riscul de a pronunţa hotărâri contradictorii a fost un element care a descurajat judecătorii de la rolul de a afla adevărul în cauză şi le-a diminuat capacitatea acestora de a realiza înfăptuirea justiţiei, cauzând astfel prejudiciu ireparabil pentru independenţa, imparţialitatea instanţei şi, mai mult, a capacităţii acesteia de a asigura o procedură echitabilă. Deopotrivă, Curtea a arătat că disjungerea cauzelor şi, în mod special, condamnarea unuia dintre acuzaţi ca urmare a unei pledoarii de vinovăţie a compromis competenţa acestuia de martor în cauza subsecventă a reclamanţilor (CEDO, hotărârea din 23 februarie 2016, în cauza Navalnyy şi Ofitserov contra Rusiei, parag. 102 – 109)”, spune Instanţa supremă.

Cei patru magistraţi consideră că situaţie lui Aleksei Navalnîi este „parţial” asemănătoare cu cea a lui Bănicioiu.

„Situaţia de fapt reţinută de instanţa de contencios european în cauza Navalnyy şi Ofitserov contra Rusiei este parţial asemănătoare cu cea din prezenta cauză, în care majoritatea martorilor au avut fie calitatea de denunţători, fie au fost coinculpaţi într-o cauză penală paralelă din care a fost disjunsă prezenta cauză. Diferenţa specifică dintre cele două cauze este că, în general, martorii care au obţinut beneficii substanţiale şi procedurale în cauza disjunsă nu au avut o poziţie procesuală constantă, declaraţiile acestora fiind contradictorii fie în cadrul aceleiaşi faze procesuale (în special în cursul urmăririi penale), fie în faze procesuale diferite”, declară judecătorii.

Revenind la cazul lui Bănicioiu, judecătorii spun că „nu pot ignora” că unele dintre beneficiile substanţiale oferite acestor martori au fost atât de semnificative (netrimiterea în judecată pentru infracţiunea de dare de mită, respectiv reducerea limitelor de pedeapsă), încât sunt susceptibile să pună în discuţie credibilitatea declaraţiilor date de martori în cursul urmăririi penale şi care au fost retractate ulterior.

În esenţă, completul de la Înalta Curte a dispus achitarea lui Nicolae Bănicioiu pe motiv că DNA nu a oferit alte probe care să-l incrimineze, în afara declaraţiilor date de afaceriştii Dorin Cocoş şi Mihaela Irimescu, declaraţii care nu ar fi credibile.

A existat şi un magistrat care nu a fost de acord cu achitarea lui Bănicioiu, şi anume judecătoarea Francisca Vasile. Ea a susţinut că trimiterea la cauza lui Navalnîi de la CEDO nu este utilă, deoarece situaţia din cele două dosare sunt „eminamente diferite”.

***Bănicioiu vs Navalnîi

Nicolae Bănicioiu a fost trimis în judecată de DNA în decembrie 2021 pentru luare de mită şi trafic de influenţă, alături de o complice, Cătălina Alexandra Furtună.

Potrivit DNA, în perioada 21 decembrie 2012 – 7 aprilie 2015, când era ministru al Tineretului şi Sporturilor, Nicolae Bănicioiu ar fi acceptat promisiunea a doi oameni de afaceri, respectiv Dorin Cocoş şi Mihaela Irimescu, şi ulterior ar fi primit în numerar de la unul dintre cei doi suma totală de 1.292.122 lei, reprezentând dividende aferente anului 2013 distribuite de două societăţi comerciale, care comercializau bunuri către spitale publice/institute. În schimb, spun anchetatorii, Bănicioiu ar fi promis că îşi va exercita influenţa asupra ministrului Sănătăţii de la acea vreme, astfel încât să-l determine pe acesta să menţină sau să nu revoce din funcţie manageri de la cinci spitale publice/institute din Capitală şi judeţul Ilfov aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii, cu care firmele controlate de oamenii de afaceri derulau relaţii comerciale profitabile, sau numirea pe funcţia de manager a acelor spitale publice/institute a unor persoane apropiate oamenilor de afaceri.

Aleksei Navalnîi, în vârstă de 47 de ani, lider al opoziţiei ruse, a murit pe 16 februarie 2024, într-o închisoare din Rusia, aflată la Cercul Polar Arctic. El ispăşea o pedeapsă pentru „extremism” într-o colonie penitenciară îndepărtată în zona arctică, în condiţii foarte dificile. Navalnîi a denunţat drept politice numeroasele sale procese, considerându-le o modalitate de a-l pedepsi pentru opoziţia împotriva preşedintelui Vladimir Putin.

Ulterior, soţia sa, Iulia Navalnaia, a declarat că testele de laborator efectuate în străinătate pe probe biologice obţinute de la soţul ei au arătat că acesta a fost otrăvit.