De ce debitul Mureșului a crescut, în timp ce toate celelalte râuri din Alba sunt afectate de secetă. Ploile torențiale din Apuseni sunt cauza

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor Alba, Valentin Dican, avertizează că fenomenul dominant rămâne însă reducerea treptată a cantității de apă care ajunge în râuri.

„Ne confruntăm cu o diminuare semnificativă a debitelor pe aproape toate cursurile de apă din județ. Din punct de vedere hidrologic, observăm o reducere treptată a scurgerii de suprafață a debitelor râurilor”, a declarat Dican, marți, într-o conferință de presă.

De ce tresărim în somn exact când avem senzația că ne prăbușim

„Șeful Andriiovici”, misterul din noul mare dosar de corupție din Ucraina. Presa îl indică pe procurorul general: „Cine m-ar putea atinge? Dumneavoastră sunteți în spatele meu”

Datele prezentate de SGA Alba arată diferențe importante între principalele bazine hidrografice ale județului.

Mureșul a crescut după ploile din Apuseni, dar efectul ar putea dispărea rapid

La Alba Iulia, Mureșul avea marți un debit de 28 de metri cubi pe secundă, peste valoarea de 18,2 mc/s considerată normală pentru această perioadă.

Creșterea este însă conjuncturală.

„Este efectul ploilor de vineri de la Arieșeni. Posibil ca de mâine să fie un pic mai mic”, a explicat directorul SGA Alba.

Un detaliu arată mai bine dimensiunea deficitului de apă: în pofida creșterii provocate de precipitațiile din Apuseni, cei 28 mc/s reprezintă doar 41% din debitul mediu multianual al Mureșului la stația Alba Iulia. Datele publicate marți de SGA confirmă aceeași valoare.

Această diferență arată de ce o ploaie torențială poate produce o creștere vizibilă pe termen scurt fără să însemne că deficitul hidrologic acumulat într-o perioadă lungă a fost recuperat.

Arieșul este la 74% din media multianuală. Situație mai dificilă pe Târnave

Pe Arieș, la Câmpeni, debitul măsurat marți era de aproximativ 5 metri cubi pe secundă, echivalentul a 74% din media multianuală.

Situația este semnificativ mai dificilă pe Târnave.

La Mihalț, debitul era de 5,22 mc/s, ceea ce reprezintă numai 28% din debitul mediu multianual.

Datele măsurate separat pe Târnava Mică și Târnava Mare indică, de asemenea, valori mult sub mediile multianuale: 2,9 mc/s pe Târnava Mică la Blaj, adică 43% din medie, și 4,32 mc/s pe Târnava Mare, aproximativ 42%.

„Atunci când spunem că un râu are un debit scăzut nu înseamnă automat că acel râu a secat. Înseamnă că resursa de apă disponibilă în albie este mai mică decât este normal”, a explicat Valentin Dican.

Barajul Mihoiești s-a apropiat de nivelul minim de exploatare

Efectele perioadei secetoase sunt vizibile și în acumularea Mihoiești, singurul baraj aflat direct în administrarea SGA Alba.

Dican a declarat că nivelul lacului s-a apropiat de minimul de exploatare, situație care a determinat administratorii să ia preventiv măsuri pentru conservarea resursei.

„Ne-am asigurat în primă fază, pentru că nu a fost de alertat, ca debitul care iese din baraj să fie egal cu cel care intră în baraj”, a precizat directorul SGA.

Principiul urmărit este simplu: acumularea nu mai pierde apă prin evacuarea unui debit mai mare decât cel primit din amonte.

Rezerve importante în unele dintre marile lacuri de pe Valea Sebeșului

O situație mai bună se înregistrează în marile acumulări hidroenergetice administrate de Hidroelectrica pe Valea Sebeșului.

Potrivit informațiilor comunicate SGA Alba, lacul Oașa avea marți un grad de umplere de 81%, Petrești de 88%, Obrejii de Căpâlna de 69%, iar Tău se afla la 49%.

SGA Alba primește zilnic informații privind situația acestor acumulări, iar Dican a precizat că pe Valea Sebeșului, unde cursul apei este regularizat prin sistemul de baraje, nu sunt în prezent probleme.

Seceta din Alba face parte dintr-un fenomen mai larg în vestul și centrul țării

Scăderea debitelor nu este izolată la nivelul județului Alba. În bazinul hidrografic Crișuri, care se învecinează cu bazinul Mureșului și include o parte importantă din Munții Apuseni, autoritățile au raportat încă din 23 iulie o situație mult mai severă.

Administrația Bazinală de Apă Crișuri anunța atunci că două cursuri de apă secaseră, patru stații hidrometrice înregistraseră noi minime istorice, iar în mai multe localități din Bihor fusese restricționată furnizarea apei.

La Oradea, Crișul Repede ajunsese la numai 11% din debitul mediu multianual, iar Barcăul coborâse la aproximativ 7% la stația Sălard. Pe unele râuri din Arad fusese înregistrat debit zero. Autoritățile puneau situația pe seama temperaturilor ridicate, lipsei precipitațiilor semnificative și secetei prelungite.

Aceste date arată că ploile torențiale izolate, precum cele care au mărit temporar debitul Mureșului după precipitațiile din zona Arieșeni, nu schimbă deocamdată tendința hidrologică de fond: rezervele de apă din râuri rămân mult sub valorile obișnuite pe o parte importantă a regiunii.