De ce nu mai avem poftă de anumite alimente pe caniculă și ce preferă organismul

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Temperatura ambientală poate influența senzația de confort după masă, preferința pentru anumite alimente și chiar cantitatea consumată.

Căldura nu taie foamea la fel pentru toată lumea

Cercetările pe oameni nu arată însă că foamea dispare automat în zilele foarte calde. Unele studii au observat că expunerea la căldură schimbă mai clar preferințele alimentare decât nivelul declarat al foamei. Într-un experiment realizat la 32 de grade Celsius, participanții nu au consumat semnificativ mai puțină energie decât la temperatură moderată, dar au manifestat o preferință mai redusă pentru alimentele bogate în grăsimi. Rezultate similare au fost raportate și în cercetări mai recente privind expunerea pasivă la căldură.

Spitalele regionale din Iași, Cluj și Craiova, amânate până în 2029. Guvernul a decis prelungirea termenelor de finalizare

Lovitură pentru Trump înaintea alegerilor: Susținătorii săi nu se înghesuie la vot. Democrații câștigă teren inclusiv în rândul bărbaților

Organismul uman încearcă permanent să își mențină temperatura internă într-un interval stabil. În caniculă, fluxul de sânge către piele crește, transpirația se intensifică, iar corpul depune un efort suplimentar pentru a elimina căldura. În acest context, o masă foarte mare și bogată în grăsimi poate fi percepută drept mai greu de tolerat, mai ales dacă este servită fierbinte.

Digestia însăși presupune un consum de energie și produce căldură. Efectul este cunoscut drept termogeneză indusă de alimentație. Acest mecanism nu înseamnă că o porție de friptură ridică periculos temperatura corpului, dar poate contribui la senzația de disconfort într-un mediu deja foarte cald.

Din acest motiv, mulți oameni aleg spontan porții mai mici și mese mai simple. Totuși, răspunsul diferă de la o persoană la alta. Vârsta, activitatea fizică, starea de sănătate, somnul, medicația și gradul de hidratare pot influența pofta de mâncare. De aceea, ideea că pe caniculă organismul nu mai are nevoie de hrană este greșită.

Preparatele grele și foarte grase devin mai puțin atractive

În zilele toride, scade adesea interesul pentru tocănițe, prăjeli, sosuri dense, carne foarte grasă și porții mari de mâncare servită fierbinte. Explicația ține atât de confortul termic, cât și de modul în care creierul evaluează recompensa oferită de alimente.

Studiile controlate sugerează că temperatura ridicată poate reduce atracția pentru produsele cu un conținut mare de grăsimi chiar și atunci când oamenii declară un nivel al foamei asemănător cu cel din condiții mai răcoroase. Cu alte cuvinte, canicula nu oprește neapărat semnalul de foame, dar poate schimba răspunsul la întrebarea ce aș mânca acum.

Acest mecanism ajută la înțelegerea succesului pe care îl au vara salatele, iaurturile, fructele, sandvișurile reci, brânzeturile proaspete și preparatele cu timp scurt de gătire. Ele sunt percepute drept mai ușoare și, în multe situații, permit alcătuirea unei mese fără expunere suplimentară la căldura produsă de cuptor sau aragaz.

Fructele, legumele și alimentele reci intră mai des în coș

Odată cu temperaturile ridicate, consumatorii caută produse cu un conținut mare de apă și alimente care pot fi consumate reci. Pepenele, piersicile, nectarinele, strugurii, roșiile, castraveții și salatele devin opțiuni firești. Ele aduc apă, fibre, vitamine și minerale, dar nu trebuie privite ca înlocuitori compleți pentru mesele echilibrate.

Datele comerciale din piețe europene arată și ele o orientare de sezon către băuturi reci, înghețată, produse refrigerate și soluții rapide pentru cină. În Regatul Unit, perioadele de căldură din verile recente au fost însoțite de creșteri ale vânzărilor de băuturi răcoritoare, înghețată și produse asociate meselor mai ușoare. Aceste date nu pot fi extrapolate automat la fiecare țară europeană, dar ilustrează o schimbare de comportament pe care retailerii o observă rapid când temperaturile cresc.

Alegerea unui aliment rece nu înseamnă însă că produsul este automat mai sănătos. Înghețata, deserturile reci și unele băuturi pot conține cantități mari de zahăr. În același timp, un smoothie foarte dulce poate aduce rapid multe calorii, fără să ofere aceeași sațietate ca fructele întregi.

Setea devine un semnal mai puternic decât pofta de mâncare

Unul dintre cele mai constante efecte ale căldurii este creșterea nevoii de lichide. Transpirația reprezintă principalul mecanism prin care corpul se răcorește, iar pierderea de apă trebuie compensată. În studiile de laborator, expunerea la temperaturi ridicate a crescut clar senzația de sete, chiar și atunci când foamea nu s-a modificat semnificativ.

Apa rămâne alegerea de bază pentru hidratare. Fructele, legumele, supele reci, iaurtul și alte alimente cu multă apă pot contribui și ele la aportul zilnic de lichide. Pentru majoritatea persoanelor sănătoase, nu este necesară înlocuirea permanentă a apei cu băuturi pentru sportivi sau produse cu electroliți. Acestea pot avea un rol în anumite situații, de exemplu după efort fizic intens și transpirație abundentă, dar nu sunt obligatorii pentru o zi obișnuită de vară.

Alcoolul nu este o soluție pentru hidratare, iar cantitățile mari pot favoriza deshidratarea și pot afecta capacitatea organismului de a face față căldurii. Nici băuturile foarte dulci nu ar trebui să devină principala sursă de lichide doar pentru că sunt servite reci.

Canicula schimbă și regulile de siguranță alimentară

Temperaturile ridicate nu influențează doar pofta de mâncare, ci și riscul de alterare a alimentelor. Produsele perisabile lăsate prea mult timp la cald pot deveni un mediu favorabil pentru multiplicarea bacteriilor. Carnea, peștele, ouăle, lactatele, preparatele cu maioneză și mâncarea gătită trebuie păstrate la temperaturi corespunzătoare și refrigerate fără întârzieri inutile.

Vara, un sandviș cu carne ținut ore întregi într-o mașină încinsă sau o salată cu ingrediente perisabile uitată pe masă poate deveni mai importantă din punct de vedere medical decât alegerea dintre o masă grea și una ușoară. Simptomele unei toxiinfecții alimentare pot fi mai greu de tolerat în caniculă deoarece vărsăturile și diareea cresc suplimentar pierderile de apă și electroliți.

Schimbarea meniului în perioadele foarte calde nu trebuie privită ca o dietă de sezon, ci ca o adaptare. Este firesc să preferăm alimente mai reci, porții mai mici și produse bogate în apă. Important este ca mesele să rămână suficiente din punct de vedere nutritiv, cu surse de proteine, legume, fructe, cereale și grăsimi de bună calitate. Canicula poate schimba pofta, dar necesarul organismului pentru nutrienți nu dispare odată cu creșterea temperaturii.