De ce organismul unei gravide poate reacționa atât de puternic la gripă

Adaugă ca sursă preferată pe Google

Femeile însărcinate prezintă un risc mai mare de spitalizare, complicații cardiopulmonare, internare în secția de terapie intensivă și, în situațiile cele mai grave, deces.

Sarcina schimbă răspunsul organismului la gripă

O cercetare publicată în 2026 în revista Science Advances aduce noi informații despre mecanismul care ar putea explica această vulnerabilitate. Oamenii de știință au identificat rolul unui senzor al sistemului imunitar numit TLR7, care recunoaște materialul genetic al unor virusuri, inclusiv virusul gripal de tip A. Într-un model experimental, activarea acestui mecanism în timpul sarcinii a fost asociată cu o reacție inflamatorie puternică și cu afectarea funcției vaselor de sânge.

Descoperirea nu înseamnă că toate femeile însărcinate care fac gripă vor dezvolta o formă gravă și nici că TLR7 este singurul mecanism implicat. Studiul a fost realizat pe animale, iar rezultatele trebuie confirmate prin cercetări suplimentare înainte de a putea fi transformate într-un tratament destinat pacientelor.

Luca Niculescu rămâne varianta preferată de Nicușor Dan. Liderii fostei coaliții trebuie să dea un răspuns până la sfârșitul săptămânii

Maia Sandu, avertisment dur după noile atacuri ale Rusiei: „Dronele și rachetele rusești seamănă moarte”

Sarcina presupune modificări importante ale sistemului imunitar, ale circulației și ale aparatului respirator. Organismul matern trebuie să susțină dezvoltarea fătului și, în același timp, să continue să se apere împotriva agenților infecțioși. Acest echilibru complex poate influența modul în care corpul reacționează atunci când este infectat cu virusul gripal.

Pe măsură ce sarcina avansează, necesarul de oxigen crește, iar sistemele cardiovascular și respirator sunt solicitate suplimentar. Dacă apare o infecție pulmonară severă, această rezervă fiziologică poate fi pusă sub presiune. Inflamația provocată de gripă poate afecta nu numai plămânii, ci și alte componente ale organismului.

Datele medicale acumulate de-a lungul timpului arată că gripa în sarcină este asociată cu un risc crescut de forme severe, spitalizare și complicații pentru mamă și copil. O analiză clinică publicată în 2024 arată că femeile însărcinate cu gripă au rate mai mari de internare în spital, internare la terapie intensivă și deces comparativ cu populațiile cu risc mai redus.

Aceste riscuri nu sunt determinate doar de capacitatea virusului de a se multiplica. Modul în care sistemul imunitar răspunde la infecție poate avea o importanță majoră.

Un senzor imun care poate amplifica inflamația

În centrul noii cercetări se află TLR7, o proteină care face parte din mecanismele de recunoaștere rapidă ale sistemului imunitar. Rolul ei este să detecteze anumite virusuri cu material genetic de tip ARN și să contribuie la declanșarea răspunsului antiviral.

În condiții normale, acest mecanism este esențial pentru apărarea organismului. Problema poate apărea atunci când reacția devine disproporționată și inflamația începe să afecteze propriile țesuturi.

Cercetătorii au comparat animale gestante care aveau un sistem TLR7 funcțional cu animale la care gena responsabilă pentru acest receptor fusese inactivată. După infectarea cu virus gripal A, animalele fără TLR7 au prezentat o formă mai puțin severă a bolii, deși cantitatea de virus identificată în plămâni a fost asemănătoare cu cea observată la animalele care aveau receptorul intact.

Această observație este importantă deoarece sugerează că gravitatea bolii nu depinde exclusiv de cantitatea de virus. O parte a leziunilor ar putea fi provocată de intensitatea răspunsului imun declanșat împotriva infecției.

Cu alte cuvinte, mecanismul conceput pentru a apăra organismul ar putea contribui, în anumite condiții, la amplificarea bolii.

Ce au observat cercetătorii în vasele de sânge și placentă

Una dintre cele mai importante concluzii ale studiului privește sistemul vascular. Cercetătorii au constatat că semnalizarea prin TLR7 a avut un rol esențial în apariția disfuncției vasculare asociate infecției gripale în timpul sarcinii.

Această descoperire completează rezultate anterioare care arătaseră că infecția cu virus gripal A în timpul gestației poate provoca inflamație vasculară persistentă. Într-un studiu publicat în 2024, cercetătorii au observat la animale gestante o afectare a funcției endoteliului aortic care a persistat până la 60 de zile după infectare. Endoteliul reprezintă stratul de celule care căptușește interiorul vaselor de sânge și are un rol esențial în reglarea circulației.

În noul experiment, absența TLR7 a fost asociată și cu o inflamație mai redusă la nivelul placentei și al creierului fetal. Puii proveniți de la animalele fără acest receptor au avut, de asemenea, o greutate corporală mai bună decât cei din grupul de comparație.

Rezultatele susțin ideea că unele dintre efectele gripei asupra sarcinii pot apărea fără ca virusul să infecteze direct fătul. Inflamația maternă, deteriorarea funcției vaselor de sânge și modificările care apar la nivelul placentei pot perturba mediul în care se dezvoltă copilul.

Placenta depinde de o circulație sanguină eficientă pentru a furniza oxigen și substanțe nutritive fătului. O reacție inflamatorie severă poate afecta acest sistem și poate contribui la apariția unor complicații.

De ce rezultatele nu trebuie interpretate ca o terapie deja disponibilă

Identificarea rolului TLR7 deschide o posibilă direcție pentru dezvoltarea unor tratamente viitoare, dar cercetarea se află într-o etapă preclinică.

Faptul că reducerea activității acestui receptor a fost asociată cu o boală mai puțin severă la animale nu înseamnă că blocarea TLR7 poate fi recomandată femeilor însărcinate. Sistemul imunitar funcționează printr-o rețea complexă de mecanisme, iar inhibarea unei componente implicate în recunoașterea virusurilor ar putea avea și efecte nedorite.

Orice medicament care ar urmări această cale ar trebui testat riguros pentru a se stabili dacă este eficient și, mai ales, dacă este sigur atât pentru mamă, cât și pentru făt.

Cercetarea oferă însă un indiciu important. În formele grave de gripă apărute în sarcină, problema poate să nu fie reprezentată numai de atacul virusului asupra aparatului respirator. Răspunsul inflamator al organismului și efectele sale asupra sistemului vascular ar putea avea o contribuție decisivă la apariția complicațiilor.

Această perspectivă ar putea schimba direcția unor cercetări viitoare. Pe lângă medicamentele care împiedică multiplicarea virusului, oamenii de știință ar putea căuta metode sigure prin care să limiteze reacția inflamatorie excesivă fără să compromită apărarea antivirală.

Vaccinarea și tratamentul rapid rămân principalele măsuri de protecție

Până când eventualele terapii bazate pe noile descoperiri vor putea fi dezvoltate și evaluate, prevenirea gripei și intervenția medicală rapidă rămân esențiale în timpul sarcinii.

American College of Obstetricians and Gynecologists recomandă vaccinarea antigripală în timpul sarcinii și precizează că vaccinurile gripale inactivate sau recombinante recomandate pentru această categorie pot fi administrate indiferent de trimestru. Vaccinarea reduce riscul de boală severă și de spitalizare și contribuie, prin transferul anticorpilor materni, la protecția copilului după naștere.

În cazul unei suspiciuni de gripă la o pacientă însărcinată, ghidurile medicale recomandă inițierea rapidă a tratamentului antiviral, ideal în primele 48 de ore de la apariția simptomelor. Tratamentul nu ar trebui amânat până la obținerea rezultatului unui test atunci când medicul consideră că tabloul clinic este compatibil cu gripa.

Febra ridicată, dificultățile de respirație, durerea toracică, starea de confuzie, deshidratarea, slăbiciunea severă sau agravarea rapidă a simptomelor impun evaluare medicală fără întârziere.

Noua cercetare nu transformă gripa într-un motiv de panică pentru femeile însărcinate. Ea explică însă de ce infecția trebuie tratată cu seriozitate. Sarcina creează un context biologic particular, iar reacția organismului la virus poate deveni uneori la fel de importantă ca virusul însuși.

Identificarea TLR7 drept unul dintre mecanismele implicate în inflamația severă oferă cercetătorilor o nouă țintă de studiu. Dacă rezultatele vor fi confirmate și la oameni, descoperirea ar putea contribui în viitor la apariția unor tratamente concepute special pentru a preveni complicațiile grave ale infecțiilor virale în timpul sarcinii.