De ce pornesc migrantii pakistanezi pe ruta periculoasa a Libiei spre Europa?
Mii de pakistanezi iau calea Libiei pentru a cauta de lucru in Europa. Aceasta implica o calatorie cu barca, ale carei pericole au fost evidentiate atunci cand o nava supraaglomerata s-a scufundat in iunie in largul Greciei, provocand pierderi uriase de vieti omenesti. Dintre cei aproape 13.000 de pakistanezi care au plecat spre Libia si Egipt in acest an, majoritatea nu s-au mai intors – inclusiv doi adolescenti ale caror ultime cuvinte adresate mamei lor au fost sa nu-si faca griji, transmite BBC.
La sectia de politie din provincia Punjab sunt 35C, umed si linistit. Pe un coridor scurt si deschis, trecand pe langa camere pline de hartii asezate precar, reporterilor li s-a aratat o celula mica. Saisprezece barbati stau unul langa altul pe podeaua de ciment, umezeala se infiltreaza prin pereti, un singur ventilator vajaie in spatele gratiilor celulei si exista o singura toaleta in spatele unui mic perete.
Se presupune ca toti acesti barbati au fost implicati in trafic de persoane, majoritatea in legatura directa cu nava de migranti care a parasit Libia si s-a scufundat in largul Greciei la 14 iunie. Aproape 300 de pakistanezi despre care se crede ca se aflau la bord sunt dati disparuti si se crede ca sunt morti, inclusiv adolescentii Farhad, in varsta de 15 ani, si Touheed, in varsta de 18 ani.
Barbatii din celula sunt intrebati daca cineva doreste sa ia cuvantul. Cei mai multi isi feresc ochii, dar un barbat, Husnain Shah, sare in sus. Aceasta este a treia sa arestare; este contrabandist de mai bine de zece ani, spune el, desi neaga ca a jucat un rol important in naufragiul din largul coastelor Greciei.
„Exista atat de mult somaj aici incat oamenii vin la noi acasa si ne cer sa le facem legatura cu cineva care sa le duca fratii si fiii in strainatate”, spune el. El crede ca a dus mii de oameni in anii in care a operat. „Am inceput acest lucru pentru ca nu exista alta afacere. Eu nu am un rol principal, sunt oamenii care stau in Libia, care sunt foarte mari si bogati; noi nu primim nici macar partea principala, nici macar o zecime din suma.”
Cand este intrebat daca simte un sentiment de vinovatie pentru ceea ce s-a intamplat cu cei care au murit parcurgand aceste rute, tonul sau se schimba. „Mi-a parut foarte rau, ne este foarte rusine pentru asta. Dar ce putem face? Daca eu nu fac asta, o va face altcineva”.
In conditiile in care economia se clatina pe muchie de cutit, inflatia a ajuns la aproape 40%, iar rupia pakistaneza isi pierde din valoare, multi dintre cei de aici cauta sa plece in strainatate, unde chiar si un salariu mic va depasi probabil tot ceea ce pot castiga in tara lor.
Un sondaj realizat la sfarsitul anului trecut a aratat ca 62% dintre baietii si tinerii cu varste cuprinse intre 15 si 24 de ani doreau sa plece. In timp ce unii vor incerca sa plece in mod legal, altii vor gasi cai alternative.
Prin natura sa, migratia ilegala este dificil de cuantificat, dar autoritatile pakistaneze le-au spus reporterilor BBC ca naufragiul recent din Grecia a scos in evidenta o noua ruta populara pentru pakistanezi: zborul prin Dubai catre Egipt sau Libia, apoi traversarea Mediteranei cu o ambarcatiune mare din estul Libiei.
Pakistanul are acum mai putini deportati de pe alte rute, cum ar fi cea prin Iran, deoarece mai putini oameni fac aceste calatorii dupa ce tari precum Turcia au luat masuri drastice impotriva sosirilor ilegale, spune Mohammed Alam Shinwari, care se ocupa de ancheta pakistaneza privind ce s-a intamplat cu naufragiul grec.
El a declarat pentru BBC ca aproape 13.000 de persoane au parasit Pakistanul pentru a merge in Libia sau Egipt in primele sase luni ale anului 2023, comparativ cu aproximativ 7.000 de persoane in tot anul 2022. Dintre cei 13.000, 10.000 nu s-au mai intors. „Nu stim daca sunt inca in Libia sau daca au plecat in vreo tara europeana”.
Pare surprinzator ca politia a avut nevoie de timp pana la naufragiu pentru a realiza cat de multi pakistanezi luau aceasta ruta. In februarie, mai multi cetateni pakistanezi se aflau la bordul unei nave care s-a scufundat in largul coastelor Italiei, dupa ce au calatorit din Turcia.
Dar Shinwari sustine ca investigarea acestor rute este complicata atunci cand familiile nu vin la politie pentru a spune ce s-a intamplat.
„Oamenii nu se prezinta pentru a depune plangere, in schimb vor merge la intelegeri extrajudiciare”, spune el. „Devine foarte dificil pentru noi sa urmarim aceste cazuri si sa adunam informatii, deoarece acestea trebuie sa vina de la familii si, in cele mai multe cazuri, acestea nu ne vor spune”.
Exista si complicatii suplimentare; multi dintre acesti calatori, spune el, au zburat cu documente valabile, cu vize valabile pentru Dubai sau Egipt, ceea ce face dificila oprirea lor. Acest lucru inseamna, de asemenea, ca aceasta calatorie este mai scumpa decat rutele anterioare – intre 2,5-3 milioane de rupii (8.725-10.470 de dolari), ceea ce arata sumele pe care multi sunt dispusi sa le plateasca pentru a iesi din tara.
Pakistanul depune eforturi pentru a opri migratia ilegala; Shinwari afirma ca anul trecut autoritatile au oprit 19.000 de persoane sa plece in strainatate, deoarece se temeau ca ar putea fi victime ale traficului de persoane, iar 20.000 de pakistanezi au fost deportati inapoi.
„Cat despre cati oameni pleaca”, spune el, „nu avem nicio idee”.
Unii dintre cei care au facut aceasta calatorie sunt acum blocati in Libia. Intr-un sat din Punjab, reporterii se opresc sa vorbeasca cu o familie, dar li se alatura rapid barbati din intreaga zona.
Multi dintre tineri au calatorit in Libia cu cateva saptamani inainte si sunt inca acolo. Acestia trimit rudelor si prietenilor lor mesaje vocale si videoclipuri, cerand mai multi bani.
Un tata le arata reporterilor o inregistrare video cu peste 100 de barbati intr-o camera fara ferestre, cu pereti si podele albe. Majoritatea barbatilor sunt dezbracati pana la lenjeria intima pentru a rezista caldurii, iar cativa dintre ei implora in fata unei camere de supraveghere sa fie scosi afara.
Situatia este atat de confuza, incat familiile lor nu stiu daca sunt retinuti de contrabandisti, de autoritatile libiene sau de altcineva. Acestia au cerut sa nu le fie dezvaluita identitatea in cazul in care ar exista represalii impotriva barbatilor inca retinuti.
„Le dau mancare doar o data la doua-trei zile”, imi spune un tata. „Fiul meu plange foarte mult, are doar 18 ani. Spune ca in ce fel de necazuri am ajuns, am dat banii si murim aici.”
Chiar si in aceste conditii, familiile nu sunt consecvente cu privire la ceea ce vor sa se intample in continuare. Initial, atunci cand au fost intrebate, au spus ca doresc o cale sigura pentru ca tinerii sa continue drumul spre Europa, dar mai tarziu au spus ca vor ca acestia sa se intoarca acasa.
Ministerul pakistanez al afacerilor externe este la curent si lucreaza in acest sens, potrivit politiei.
In ciuda riscurilor si a masurilor de reprimare ale politiei, reporterii BBC au vorbit cu numeroase persoane din Pakistan care au declarat ca inca mai cauta in mod activ sa calatoreasca ilegal.
Un contrabandist, stabilit in Europa, a declarat ca exista inca rute care opereaza din Pakistan. Chiar si autoritatile au recunoscut ca stiu ca oamenii continua sa paraseasca tara in mod ilegal.
Dintre numeroasele persoane cu care au vorbit reportterii si care fie doreau sa plece, fie isi trimisesera de bunavoie fiii in strainatate, toti au vorbit despre speranta unei vieti mai bune.
Unii au vorbit despre faptul ca au vazut casele construite cu bani castigati in strainatate, despre presiunea exercitata asupra lor de catre contrabandistii care locuiau in apropierea lor pentru a face ceea ce ar fi mai bine pentru viitorul copiilor lor.
Unii chiar au avut experienta personala de a face ei insisi calatoria.
Fareed Hussain a ajuns ilegal in Germania in urma cu opt ani, calatorind prin Turcia, Grecia, Macedonia, Serbia, Croatia si Slovenia. Dupa patru ani, s-a intors in tara cand tatal sau s-a imbolnavit si a trebuit sa aiba grija de familie. Apoi a fost convins de acelasi contrabandist sa isi trimita fiii adolescenti.
„Ne facea sa credem ca Europa se afla chiar in fata noastra”, spune Fareed. „Ca pustii vor merge si isi vor face o viata si ca apoi vei putea cumpara tot ce vrei”.
„Credeam ca suntem oameni saraci, si chiar daca vor fi educati aici nu vor gasi un loc de munca si nu avem prea mult pamant. M-am gandit ca vor merge, se vor educa si vor munci.”
Fareed si-a vandut terenul familiei, iar Farhad si Touheed au calatorit in Libia prin Egipt si Dubai. Parintii lor au inregistrari video cu ei imbarcandu-se entuziasmati in avion.
„Plecam, spune-i mamei ca acesta este ultimul nostru mesaj”, scria in mesaj. Cateva zile mai tarziu, contrabandistii au contactat familia spunandu-le ca copiii lor au reusit sa ajunga. Au inceput sa sarbatoreasca.
A doua zi, verisorii lor au sunat. Acestia citisera un articol de stiri internationale despre scufundarea unei nave de migranti. Pana atunci, contrabandistii plecasera.
Familia nu a mai auzit niciodata de Farhad si Touheed. Se crede ca amandoi s-au inecat in apele Greciei la 14 iunie. Este posibil ca parintii lor sa nu mai recupereze niciodata trupurile pentru a le ingropa.
Acum, mama lor spune ca le asculta mesajele vocale si plange ore intregi.
„Chiar daca exista saracie aici si mor de foame, nu ar trebui sa pleci”, spune Fareed. „Nu conteaza cat de mult te convinge cineva”.
