În 2022, în timp ce europenii deveneau tot mai îngrijorați de capacitatea țărilor lor de a se apăra în fața unor posibile atacuri aeriene ale Rusiei, administrația Biden i-a permis Germaniei să construiască o fabrică de rachete PAC-2 pentru sistemele Patriot.
Acea fabrică nu a produs încă nicio rachetă, ceea ce demonstrează că este extrem de greu să mărești ritmul de producție al armelor americane fabricate în străinătate, chiar și după ce aceste țări au primit aprobarea guvernului SUA. Întregul proces poate dura ani de zile.
De cele mai multe ori, țările europene se bazează în continuare pe armele fabricate în America, în timp ce încearcă să își construiască propriile alternative.
Cancelarul german Friedrich Merz a anunțat joi că guvernul său a ajuns la o înțelegere cu Statele Unite pentru achiziția de rachete americane Tomahawk.
„O licență de producție nu este o soluție rapidă”, a spus Satoru Mori, profesor de politici internaționale contemporane la Universitatea Keio din Tokyo, referindu-se la procesul lung prin care Japonia a ajuns să producă rachete pentru sistemele Patriot.
„Este o realizare de inginerie aerospațială incredibil de complexă”, a mai spus Mori pentru New York Times. La începutul anilor 2000, liderii Japoniei erau îngrijorați că sistemele autohtone de apărare antiaeriană nu erau suficient de performante pentru a face față rachetelor dezvoltate de Coreea de Nord.
În 2005, Statele Unite le-au oferit japonezilor o licență pentru producția unor sisteme avansate, inclusiv rachete PAC-3, cea mai nouă variantă de interceptoare pentru sistemele Patriot, în parteneriat cu Raytheon și Lockheed Martin.
Această decizie a venit în urma unei „progresii naturale, după mulți ani de cooperare și încredere în domeniul apărării”, a spus Jeffrey W. Hornung, cercetător al grupului RAND din Washington.
Au mai trecut trei ani până când armata Japoniei a desfășurat primele sale teste cu rachete PAC-3. Acum, Japonia produce până la 30 de astfel de rachete pe an, potrivit anumitor estimări.
Varianta PAC-3 poate intercepta rachete balistice și costă aproximativ 5 milioane de dolari, potrivit Bloomberg.
Germania a primit licența de producție în urma îngrijorărilor legate de posibilitatea ca Europa Occidentală să devină o țintă a Rusiei, după ani de zile de război în Ucraina. Licența a fost urmată, în 2024, de un contract pentru aprovizionarea Spaniei, Germaniei, Olandei și României cu până la 1.000 de rachete Patriot produse într-o fabrică germană.
Noua fabrică se află în orașul Schrobenhausen, în sudul Germaniei, și ar trebui să înceapă producția rachetelor anul viitor. Pentru Kiev, obținerea interceptoarelor Patriot din Germania ar fi o opțiune mai rapidă pe termen scurt decât producerea lor în Ucraina.
Germania și aliații săi trebuie să aprovizioneze Ucraina cu rachete pentru sistemele Patriot „pe cât de repede posibil, până când Ucraina le va putea produce singură”, a spus Anton Hofreiter, deputat german și expert în arme.
Dar Ucraina nu se poate baza doar pe aliații săi în acest sens, întrucât stocurile de rachete Patriot la nivel global s-au redus semnificativ din cauza războaielor din Iran și Ucraina. Cererea pentru astfel de rachete a ajuns să depășească ritmul de producție.
În 2023, Statele Unite au început să cumpere o parte din rachetele PAC-3 produse de Japonia, după ce propriile lor stocuri s-au redus cu aproape 50%, potrivit unui raport al Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS).
O altă problemă uriașă este faptul că orice nouă fabrică de rachete Patriot construită în Ucraina ar deveni o țintă majoră pentru atacurile rusești. „Dacă aș face-o eu, i-aș pune pe ucraineni să construiască fabrica în Polonia”, a spus William Alberque, cercetător din partea Pacific Forum, pentru Bloomberg.
„Altfel, va deveni o țintă principală. Nu vor putea să o construiască niciodată [în Ucraina].” Pentru a produce o rachetă Patriot, o țară trebuie mai întâi să găsească și să cumpere componente produse de zeci de alți furnizori.
Operatorii noilor instalații de producție a rachetelor Patriot din Germania au avut la dispoziție ani de zile în care s-au ocupat de mentenanța sistemelor produse în SUA, cu mult înainte de a obține licența de producție. Ucraina, în schimb, pornește de la zero și se află într-un moment extrem de dificil.
Japonia a putut să își mărească stocurile de rachete pe timp de pace, în timp ce Ucraina nu își permite acest lux. „Avionul trebuie construit în timp ce zboară”, a spus Hornung. „Ei își vor dori să înceapă treaba cât mai repede, dar trebuie să se asigure că toate măsurile de siguranță sunt implementate corect.”