Lucrarea publicată în Frontiers in Nutrition a apărut la 3 noiembrie 2022. Autorii au căutat studii disponibile până la 22 decembrie 2021 și au reunit rezultatele a 14 cercetări de tip caz-control, publicate între 1987 și 2021. În total, analiza a inclus 11.310 participanți, dintre care 5.009 fuseseră diagnosticați cu un cancer gastrointestinal.
Așadar, nu este vorba despre un experiment nou și nici despre un singur studiu care a urmărit peste 11.000 de oameni. Cercetătorii au combinat datele unor lucrări mai vechi, în care istoricul alimentar al pacienților cu cancer a fost comparat cu cel al persoanelor fără diagnosticul respectiv.
O meta-analiză poate oferi o imagine mai amplă decât un studiu izolat, dar calitatea concluziei depinde de calitatea și de compatibilitatea cercetărilor incluse. În acest caz, toate cele 14 lucrări au fost observaționale și retrospective, ceea ce limitează forța dovezii.
Pentru toate cancerele gastrointestinale analizate împreună, persoanele din categoriile cu cel mai mare consum de ardei iute au avut un raport al șanselor de 1,64 față de cele din categoriile cu cel mai mic consum. De aici provine cifra de 64 la sută prezentată frecvent în relatările de presă.
Această cifră nu înseamnă că riscul absolut al fiecărui consumator crește automat cu 64 la sută. Raportul șanselor este o măsură statistică folosită în studiile caz-control, iar intervalul de încredere de 95 la sută s-a întins de la 1,00 la 2,70. Estimarea este, prin urmare, imprecisă și se află chiar la limita semnificației statistice.
Cea mai clară asociere a fost observată pentru cancerul esofagian. Raportul șanselor a fost de 2,71, cu un interval de încredere de 95 la sută între 1,54 și 4,75. Pentru cancerul gastric și pentru cel colorectal, analiza nu a identificat asocieri semnificative statistic. Datele nu permit deci extinderea concluziei la toate cancerele digestive și cu atât mai puțin la cancer în general.
În studiile de tip caz-control, participanții trebuie adesea să își amintească obiceiuri alimentare din trecut. Persoanele bolnave își pot evalua dieta diferit de cele sănătoase, iar această eroare de memorie poate mări sau micșora artificial o asociere. În plus, noțiunea de consum ridicat nu a avut aceeași definiție în toate cercetările.
Rezultatele studiilor au fost foarte diferite între ele. Heterogenitatea statistică a ajuns la 90,3 la sută, un nivel care impune multă prudență la interpretarea mediei. Asocierile au variat inclusiv în funcție de regiunea geografică, iar factori precum fumatul, alcoolul, alimentația generală și infecția cu Helicobacter pylori nu au fost controlați uniform.
Autorii nu au putut realiza o analiză doză-răspuns. Din acest motiv, lucrarea nu poate spune ce cantitate ar fi prea mare, dacă există un prag și dacă frecvența consumului contează mai mult decât soiul, iuțeala sau modul de preparare.
Tabloul devine și mai complex prin comparație cu un studiu prospectiv publicat în International Journal of Epidemiology. Acesta a urmărit peste 510.000 de adulți din China timp de aproximativ zece ani și a găsit o asociere între consumul frecvent de alimente picante și o incidență mai mică a cancerului esofagian.
Nici acel rezultat nu dovedește un efect protector, iar cercetarea a măsurat frecvența alimentelor picante, nu doza exactă de ardei sau de capsaicină. Direcțiile opuse ale rezultatelor arată cât de incertă rămâne relația.
Capsaicina este substanța care produce senzația de iute. Experimentele pe celule și animale i-au atribuit atât efecte care ar putea limita unele procese tumorale, cât și efecte care ar putea favoriza inflamația sau dezvoltarea anumitor celule. Astfel de experimente ajută la formularea ipotezelor, dar nu pot stabili singure ce se întâmplă la oamenii care consumă ardei în cadrul unei diete obișnuite.
Meta-analiza din 2022 a evaluat consumul de ardei iute, nu administrarea izolată a capsaicinei. Autorii au exclus chiar lucrările care analizau numai capsaicina. Prin urmare, studiul nu permite concluzia că această substanță este cauza asocierii și nici extrapolarea rezultatelor la suplimentele cu capsaicină.
De asemenea, iuțeala nu trebuie confundată cu temperatura alimentului. Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului a clasificat consumul băuturilor la temperaturi de peste 65 de grade Celsius drept probabil cancerigen pentru esofag. Această evaluare privește căldura termică, nu senzația produsă de condimente.
Dovezile disponibile nu justifică panica și nici eliminarea obligatorie a ardeiului iute din alimentație. Ele susțin o concluzie mai modestă. Consumul foarte ridicat merită investigat în studii prospective mai bune, cu măsurarea cantității, a soiului, a modului de preparare și a celorlalți factori de risc.
Până la apariția unor asemenea date, nu există o limită universală, demonstrată științific, pentru consumul sigur de ardei iute în raport cu riscul de cancer. Moderația și toleranța individuală rămân repere rezonabile. Persoanele la care alimentele picante agravează refluxul, durerea sau alte simptome digestive ar trebui să discute cu un medic, fără a considera aceste manifestări o dovadă de cancer.
Pentru reducerea riscului de cancer esofagian, atenția trebuie îndreptată în primul rând spre factorii susținuți de dovezi mai solide. World Cancer Research Fund indică fumatul, consumul de alcool și excesul ponderal printre factorii importanți, cu diferențe între principalele tipuri de cancer esofagian.